A murit Vasile Ionescu, unul dintre pionierii mișcării romilor din România postcomunistă

Vasile Ionescu, una dintre personalitățile care au contribuit la dezvoltarea mișcării romilor din România după 1989, a murit, a anunțat sociologul Gelu Duminică într-o postare pe Facebook.

Foto: Facebook

Acesta a transmis un mesaj de condoleanțe și a subliniat contribuția lui Vasile Ionescu la afirmarea drepturilor și reprezentării comunității rome în societatea românească.

„Contribuția sa la afirmarea drepturilor și reprezentării romilor va rămâne un reper pentru generațiile viitoare”, a scris Gelu Duminică.

Potrivit mesajului publicat, familia urmează să anunțe detaliile privind ceremonia de înmormântare.

„Dumnezeu să-l odihnească în pace”, a transmis sociologul.

A lansat o publicație dedicată comunității rome

Unul dintre proiectele importante asociate activității lui Vasile Ionescu a fost lansarea ziarului bilingv Aven Amentza („Veniți cu noi”), la București, pe 24 mai 1990. Publicația a fost dedicată culturii și istoriei romilor și a reprezentat un demers de afirmare a identității comunității în primii ani de după căderea regimului comunist.

Ionescu a fost implicat în dezvoltarea mișcării rome de după Revoluție și a lucrat ca specialist în problematica romilor în cadrul Ministerului Culturii. Prin activitatea sa publicistică și culturală, a susținut aducerea în atenția publică a unor teme precum rasismul, discriminarea și istoria comunității rome.

În interviuri și materiale biografice, acesta a vorbit și despre experiențele de discriminare din copilărie, care i-au influențat preocupările ulterioare pentru identitate și drepturi egale.

Experiențele care i-au marcat parcursul

Într-un interviu acordat publicației Adevărul în februarie 2016, Vasile Ionescu a povestit despre una dintre primele experiențe de discriminare din copilărie. A mers o singură zi la grădiniță, după ce a auzit un copil folosind un apelativ rasist la adresa sa.

„Am fost o singură zi la grădiniță și am auzit: uite, vine un țigan. Nu m-am mai dus niciodată la grădinița aia. Multă vreme m-am bătut, după aceea am renunțat să mă mai bat”, relata activistul.

Ionescu a povestit și de ce nu i-a spus tatălui său despre incident: se temea că acesta ar fi reacționat violent față de persoana care îl insultase.

„Eu nu am avut curaj să vorbesc cu tatăl meu, pentru că, conform culturii noastre, el ar fi trebuit să se ducă acolo și să bage cuțitul în ăla. Așa că am preferat să tac din gură și să înghit”, a spus el în același interviu.

Experiențele personale s-au intersectat cu preocupările sale publice pentru combaterea rasismului și pentru recunoașterea istoriei comunității rome.

A atras atenția asupra istoriei robiei romilor

Un alt subiect important pentru Vasile Ionescu a fost robia romilor, care a durat mai multe secole în Moldova și Țara Românească.

În cadrul unei discuții organizate de Adevărul Live în februarie 2016, cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la dezrobirea formală a romilor, participanții au vorbit despre consecințele acestei perioade și despre felul în care este prezentată în educație.

„Sclavia romilor din Moldova și Țara Românească a durat 500 de ani, o jumătate de mileniu”, a afirmat Marian Mandache, reprezentant al organizației Romani CRISS. Vasile Ionescu a completat: „Cea mai lungă din istoria lumii”.

Discuția a vizat și prezența insuficientă a acestui capitol istoric în manualele școlare. Participanții au susținut că o mai bună cunoaștere a trecutului este importantă pentru înțelegerea discriminării și a inegalităților din prezent.