Site-uri clonate, apeluri false și mesaje urgente: cum sunt păcăliți seniorii online. Doar 36% verifică înainte să acționeze

Seniorii din România sunt tot mai expuși fraudelor online, dar experiența nu înseamnă automat și mai multă prudență. Deși mulți au întâlnit tentative de fraudă sau cunosc metode precum spoofing-ul, doar 36% spun că verifică informațiile înainte de a acționa. În plus, fraudele se mută și pe site-uri clonate, care copiază logo-ul, designul și produsele unor branduri cunoscute pentru a-i face pe utilizatori să creadă că se află pe pagina oficială.

Foarte multe persoane de peste 50 de ani sunt fraudate online Foto: arhivă

Datele arată astfel o diferență între nivelul de expunere la fraude și comportamentul de protecție. Chiar dacă o parte importantă dintre seniori au întâlnit deja tentative de fraudă, verificarea informațiilor înainte de a acționa nu este încă un reflex pentru majoritatea celor chestionați.

Studiul a fost realizat de Exact Business Solutions pentru Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, pe un eșantion reprezentativ de 701 persoane bancarizate cu vârste de peste 50 de ani.

Fraudă online: experiența personală nu înseamnă întotdeauna și prudență

Potrivit cercetării, persoanele cu vârste între 50 și 59 de ani sunt cele mai active în mediul digital, dar sunt și printre cele mai expuse tentativelor de fraudă.

Pe măsură ce vârsta crește, scade și contactul cu exemple de fraude din cercul apropiat. 59% dintre persoanele cu vârste între 60 și 70 de ani spun că nimeni din cercul lor apropiat nu a trecut printr-o experiență de fraudă online. Procentul ajunge la 70% în cazul celor de peste 70 de ani.

Această situație poate face mai dificilă recunoașterea unor tentative de fraudă, mai ales atunci când atacatorii folosesc metode bazate pe încredere, presiune sau manipulare emoțională.

În cazul persoanelor de peste 70 de ani apare și un alt element indicat de studiu: aproape trei din zece respondenți spun că se simt singuri des sau uneori. Cercetarea arată că acest segment are și un acces mai redus la informații despre experiențele de fraudă din cercul apropiat.

„Rezultatele studiului ne arată că seniorii sunt conectați la lumea digitală și folosesc din ce în ce mai multe instrumente pentru a-și gestiona viața de zi cu zi și finanțele. Tocmai de aceea, educația digitală trebuie să țină pasul cu această schimbare”, a declarat Alexandra Dobre, fondator și președinte al Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă.

Ce fac oamenii atunci când întâlnesc o situație suspectă

Una dintre principalele probleme identificate de studiu este diferența dintre informare și reacția concretă.

Doar 36% dintre respondenți spun că verifică informațiile înainte de a acționa atunci când întâlnesc o situație suspectă. După producerea unui incident, 69% afirmă că au apelat la Poliție sau la alte autorități, iar 47% spun că au blocat contactul respectiv.

Cercetarea indică și o rată de subraportare de aproximativ 30%, potrivit EXACT Business Solutions.

„Deși rapoartele oficiale ale instituțiilor publice arată o creștere îngrijorătoare a fraudelor cibernetice și telefonice în rândul seniorilor din România, cifrele instituționale oferă doar o imagine parțială”, a declarat Adriana Muscalu, Senior Research and Business Consultant la Exact Business Solutions.

Potrivit acesteia, studiul arată că există o diferență între nivelul de informare și comportamentul efectiv în momentul unei tentative de fraudă. Chiar dacă 66% dintre seniori spun că sunt familiarizați cu amenințări precum spoofing-ul, reacțiile practice pot rămâne pasive.

Site-urile false, o altă formă de fraudă

Tentativele de fraudă nu vin doar prin apeluri telefonice, SMS-uri sau e-mailuri. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a avertizat recent asupra unor site-uri care imită magazine și branduri cunoscute.

Site-urile frauduloase pot copia numele, logo-ul, imaginile și produsele unor companii reale și pot folosi domenii asemănătoare celor oficiale. Scopul poate fi fie obținerea unor comenzi și a banilor, fie colectarea de date personale și bancare.

Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă este adresa site-ului. Un site poate arăta aproape identic cu pagina oficială a unui magazin și totuși să nu aibă nicio legătură cu acesta.

DNSC recomandă verificarea adresei site-ului înainte de efectuarea unei comenzi și accesarea magazinelor online prin adresa oficială introdusă manual în browser sau prin surse oficiale.

Alte semnale de alarmă sunt reducerile neobișnuit de mari, mesajele care creează presiune pentru o decizie rapidă, solicitarea unor date personale sau bancare și lipsa unor informații clare despre companie, contact sau politica de retur.

Logo-ul nu este o dovadă că site-ul este autentic

În cazul magazinelor online false, simpla verificare a aspectului paginii nu este suficientă. Un site fraudulos poate reproduce elementele vizuale ale unui brand cunoscut pentru a crea impresia că utilizatorul se află pe pagina oficială.

De aceea, înainte de introducerea datelor bancare este importantă verificarea domeniului și a identității comerciantului.

DNSC recomandă ca utilizatorii să nu se bazeze exclusiv pe logo, design sau numele magazinului și să evite introducerea datelor pe un site a cărui autenticitate nu a fost verificată.

Dacă datele bancare au fost introduse deja pe un site suspect, recomandarea este contactarea cât mai rapidă a băncii prin canalele oficiale.

Tentativele sau site-urile suspecte pot fi raportate către DNSC prin platforma dedicată sau la numărul 1911. DNSC menționează că lista site-urilor frauduloase identificate este actualizată constant, iar extensia sa de browser poate bloca automat accesul la site-urile incluse în blacklist, atunci când este activată.

Cinci reguli simple înainte de a reacționa

În multe tentative de fraudă, atacatorii încearcă să determine victima să reacționeze înainte să aibă timp să verifice informația. Mesajul poate invoca o plată urgentă, blocarea unui cont, o problemă cu un card sau chiar o situație în care este implicată o persoană apropiată.

Câteva reguli simple pot reduce riscul:

• Nu comunica date bancare, parole sau coduri de securitate prin telefon, e-mail sau mesaje.
• Nu efectua plăți urgente la solicitarea primită printr-un apel sau mesaj neașteptat. Verifică informația printr-un canal oficial.
• Nu lua decizii sub presiunea timpului. Urgența este frecvent folosită pentru a împiedica verificarea informației.
• Nu instala aplicații care permit accesul la distanță la telefon sau calculator la cererea unor persoane necunoscute.
• Nu considera numărul afișat pe ecran o dovadă că apelul este autentic. Numărul poate fi falsificat. Închide apelul și contactează instituția folosind datele oficiale.

„Metodele folosite de fraudatori evoluează constant și combină tot mai des tehnologia cu manipularea emoțională. Vedem atacuri construite în jurul urgenței, al încrederii sau al unor situații care determină oamenii să reacționeze rapid, fără să verifice informațiile”, a declarat Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank România.

Campanie de informare pentru seniori

Datele studiului stau la baza unei noi etape a campaniei „Nesupuși Fraudelor”, derulată de Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă și ING Bank România.

Campania include materiale de informare, videoclipuri educaționale, podcasturi, evenimente și workshopuri dedicate prevenirii fraudelor și educației financiare. Până acum, astfel de evenimente au fost organizate în București, Brașov și Timișoara, iar programul urmează să continue la Constanța în luna octombrie.

În perioada următoare, mesajele campaniei vor fi promovate și în spații publice și mijloace de transport din București, inclusiv pe tramvaiul 41, autobuzul 381 și în rețeaua de metrou de pe magistrala M1, precum și în zone precum Piața Unirii și Piața Victoriei.

Dincolo de campanie, datele studiului indică un aspect important pentru utilizatorii de servicii bancare: recunoașterea unei fraude și verificarea informației înainte de a acționa sunt două lucruri diferite. Iar într-o situație în care un apelant sau un mesaj încearcă să provoace o reacție rapidă, câteva minute acordate verificării pot face diferența.