Analiză Profesorii încă nu știu cum vor acorda note de luni încolo. Cel mai negru debut de an școlar din ultima perioadă: „Nu mă aștept la nimic bun în învățământ”

Noul an școlar debutează cu o serie de provocări nerezolvate, de la situația manualelor și a burselor, până la incertitudinea privind examenul de admitere la liceu și lipsa unor ghiduri practice pentru noile standarde naționale de evaluare. Deși Ministerul Educației a promis reforme, realitatea din teren arată că multe dintre acestea sunt încă în fază de proiect sau blocate, ceea ce generează confuzie în rândul elevilor, părinților și cadrelor didactice.

Noul an școlar debutează cu cele mai multe lipsuri din ultimele decenii Foto: Arhiva Adevărul

Președintele Federației Naționale a Părinților Edupart, Cătălin Nan, a atras atenția asupra faptului că autoritățile nu s-au pregătit suficient pentru începerea cursurilor. 

Una dintre dificultățile persistente este legată de lipsa manualelor școlare. Potrivit lui Cătălin Nan, această problemă nu este una nouă, ci una care se repetă în fiecare an, afectând începutul cursurilor. Elevii din clasa a IX-a vor începe anul fără noile manuale tipărite, o situație care se adaugă incertitudinilor existente. Deși nu este un fenomen inedit, el subliniază o deficiență cronică în pregătirea logistică a ministerului.

În ceea ce privește bursele elevilor, președintele Federației a precizat că au avut loc întâlniri cu oficialii guvernamentali și cu ministrul Educației, în urma cărora s-a reușit menținerea aceleiași sume alocate, chiar dacă guvernanții intenționau ca acestea să fie acordate exclusiv pe perioada anului școlar. Argumentul părinților a fost acela că aceștia fac cheltuieli încă din luna august, pentru manuale, uniforme și rechizite. În acest sens, a fost primită promisiunea că suma nu va fi modificată.

„Noul an școlar debutează cu mai multe probleme decât în anii anteriori, însă situația manualelor nu este una nouă – în mulți ani, școala a început fără toate manualele sau cu un număr insuficient, așa că această incertitudine continuă. În ceea ce privește bursele, am avut întâlniri atât la Guvern, cât și la Ministerul Educației, unde am discutat cu ministrul și am reușit să păstrăm aceeași sumă, chiar dacă autoritățile doreau ca bursele să fie acordate exclusiv pe perioada anului școlar. Le-am explicat că părinții fac cheltuieli încă din august, pentru manuale, uniforme și rechizite, iar promisiunea primită este că suma va rămâne neschimbată”, a explicat Cătălin Nan.

Legea admiterii separate la liceu poate fi abrogată după începerea școlii

Un alt subiect aflat în dezbatere publică este cel al examenului de admitere la liceu. Deși nu există încă un vot final în Senat, Cătălin Nan este optimist cu privire la abrogarea legii organizării concursurilor separate de admitere, într-un vot care va avea loc marți. 

Potrivit acestuia, cele trei mari partide – PSD, PNL și AUR – s-au aliniat în favoarea abrogării, renunțând la varianta prorogării, care fusese susținută de cei care considerau că evaluarea națională necesită îmbunătățiri.

„În ceea ce privește votul din Senat, nu mă aștept la modificări, deoarece abrogarea este susținută de toate partidele. Am fost prezent în Comisia de Învățământ din Senat în timpul dezbaterilor și, deși în urmă cu o săptămână existau poziții divergente, de data aceasta cele trei partide mari – PSD, PNL și AUR – s-au aliniat pentru abrogare, lăsând deoparte varianta prorogării, care era susținută de cei ce considerau că evaluarea națională necesită îmbunătățiri. Aceștia au acceptat abrogarea cu condiția ca evaluarea națională să fie revizuită ulterior. De altfel, în Comisie, reprezentanții partidelor votează conform strategiei de partid, nu pe baza convingerilor personale, chiar dacă, în mod firesc, ar trebui să fie specialiști în educație și să asculte de specialiști. Din păcate, știți bine că realitatea este alta”, a declarat președintele Federației.

Profesorii încă nu știu cum vor acorda note în noul an școlar

Una dintre cele mai mari nemulțumiri semnalate de Cătălin Nan vizează implementarea noilor standarde naționale de evaluare, care urmează să fie aplicate începând cu anul școlar în curs. Deși Ministerul Educației a introdus aceste standarde, acestea nu au fost însoțite de ghiduri practice care să le explice cadrelor didactice cum să traducă cele cinci niveluri de performanță – avansat, consolidat, de bază, în formare și dificultate – în note de la 1 la 10, așa cum se folosesc în prezent.

„Ministerul a confirmat că nu există încă o metodologie clară care să explice modul în care cele cinci niveluri de performanță – avansat, consolidat, de bază, în formare și dificultate – se traduc în notele de la 1 la 10, așa cum se folosesc în prezent. Scopul inițial al standardelor a fost tocmai acela de a face evaluarea mai uniformă la nivel național, astfel încât un șapte obținut într-o școală dintr-un sat să însemne același lucru cu un șapte obținut într-un liceu de prestigiu din Sectorul 1. 

În realitate, însă, transformarea acestor niveluri în note rămâne, din nou, la latitudinea profesorilor, ceea ce ridică întrebarea: unde mai este standardizarea? Practic, riscăm să păstrăm tocmai ceea ce standardele ar fi trebuit să elimine, adică neuniformitatea evaluării. Noi nu suntem împotriva standardizării, ci, dimpotrivă, o susținem – chiar avem prevăzut în protocolul cu Ministerul Educației regândirea sistemului de evaluare. Însă o astfel de reformă trebuie realizată profesionist, prin metodologii clare, formarea cadrelor didactice și instrumente de aplicare adecvate, nu doar prin simpla anunțare a unor standarde fără suportul necesar implementării lor”, a explicat Cătălin Nan.

Directoare: "Nu am mai început niciodată un an școlar cu așa de multe lipsuri"

Andreia Bodea, profesoară de franceză și directoare a Colegiului Național „Ion Luca Caragiale” din București, a evaluat starea de spirit a cadrelor didactice la începutul anului școlar și provocările cu care se confruntă sistemul de învățământ:

"Printre profesori, atmosfera de la începutul anului școlar nu este una încrezătoare. Există o diferență între a te pregăti cu încredere să primești elevii la clase, având o anumită predictibilitate, și a te pregăti doar pentru că ești un om serios, care își face datoria. Până într-un punct, profesorii au fost înțelegători. Acum nu mai este aceeași atmosferă pe care am trăit-o eu în această școală, începând din 1993, când m-am titularizat la acest liceu, și nici măcar dacă fac o comparație cu anul 2010, când am devenit directoare – an care, de altfel, nu a fost deloc unul bun pentru profesori, din cauza tăierilor generale din perioada guvernului Boc.

Vara trecută, învățământul a plătit, după părerea mea, un tribut nemeritat, prin toate tăierile pe care le cunoaștem. La un an distanță, constatăm că noi și medicii suntem singurii în această situație. Sper ca cei care și-au pus umărul la strângerea curelei să nu fie uitați, mai ales ținând cont că observăm cu toții unde sunt adevăratele pierderi bugetare, iar acest lucru adaugă o frustrare în plus. Poate veți spune: „Ce te interesează pe tine câți bani are altul în buzunar?” Dar nu este chiar așa. Este ca într-o familie: dacă dintre cei cinci membri, doar unul face economii, iar ceilalți risipesc, atunci în familie apare o problemă".

Andreia Bodea menționează că deficitul de cadre calificate rămâne acut : "Criza de profesori continuă să fie acută; de exemplu, eu încă nu am un profesor de Fizică, iar școala începe luni. Două clase de a XII-a, profil Real, rămân fără profesor de Fizică, deși aceasta este o materie pe care și-ar putea-o alege ca probă scrisă. Personal, nu mă aștept la nimic bun în învățământ, nici pe termen scurt, nici pe termen mediu".

Directoarea enumeră multiple aspecte rămase nerezolvate la începutul anului școlar:

"Cu siguranță, nu am mai început niciun an școlar cu lipsuri pe atât de multe categorii. De altfel, nu pot decât să admir, cu toate ghilimelele de rigoare, imaginația extraordinară și anduranța celor care concep aceste măsuri, dar și a cadrelor didactice care trebuie să le suporte. Putem discuta la infinit despre această situație. Nu îmi amintesc să fi fost vreodată o vară cu atâtea schimbări și contraschimbări, cum ar fi modificarea normei directorilor, deși acesta nu e nici pe departe cea mai mare catastrofă dacă ne uităm la întreg haosul. Este evident că cei care își dau cu părerea – și care, de cele mai multe ori, nu au fost niciodată directori într-o școală – nu înțeleg cu adevărat despre ce este vorba, mai ales în cazul unei școli mari. Un e să ai o școală cu 200 de elevi și altceva un colegiu cu 1.300 de elevi, cu tot ce implică gestionarea activitatea de administrare.

Circulă tot felul de zvonuri: că bursele se micșorează, că norma didactică revine sau nu, că se dă un examen separat de admitere sau că nu se mai dă. Cei care intră acum în clasa a VIII-a nu știu pentru ce se pregătesc, iar discuțiile sunt nesfârșite. Pentru cineva din afara sistemului de învățământ, toate acestea pot părea șocante, dar pentru cei care sunt în sistem de ani de zile, nimic nu mai este surprinzător. Absolut nimic.

De asemenea, este adevărat că apariția standardelor de evaluare a fost apreciată de majoritatea profesorilor, mai ales de specialiști, pentru că părea un pas necesar pentru alinierea evaluării la nivel național. Însă, în practică, lucrurile stau cu totul altfel. Școala începe luni, iar de lunea cealaltă se pot pune deja note, dar nimeni nu știe cum să transpună aceste standarde în note concrete. Sunt lucruri care sună extrem de bine în teorie, dar care, odată coborâte la firul ierbii, nu produc niciun efect. De aceea, chiar dacă apreciez ideea unor standarde unitare, mă îndoiesc că o notă de 8 la Geografie în București va însemna același lucru cu o notă de 8 într-un sat izolat. Nu ducem lipsă de legi sau de indicații, ci de implementarea lor corectă și concretă".

Andreia Bodea exprimă reticență față de modul în care sindicatele au ținut piept măsurilor de austeritate introduse anul trecut: "Modul în care au negociat anul trecut nu mi-a inspirat deloc încredere, iar anul acesta, deși au obținut o amânare în privința Legii salarizării, acest lucru nu este suficient pentru a-mi schimba percepția. Sunt aceiași oameni care, de zeci de ani, par să fi renunțat să mai lupte pentru schimbări reale atunci când întâmpină obstacole. Nu am fost niciodată în poziția lor și nici nu îmi doresc acest lucru, dar, privind rezultatele după 37 de ani, este evident că ceva trebuie să se schimbe. Nu pot să emit un verdict fără să cunosc toate detaliile, însă un lucru este cert: dacă după atâția ani de activitate în această funcție nu s-au obținut progrese semnificative, atunci cu siguranță există probleme profunde care trebuie adresate".