Analiză Profesorii ar putea ajunge să dea note „de frica platformei”. Avertismentul unui expert despre noul sistem de corectare la Bac

Ministerul Educației plănuiește mai multe schimbări în privința Evaluării Naționale și Bacalaureatului 2027, care vizează atât procesul de corectare al lucrărilor, cât și schimbarea calendarului.

Ministerul Educației propune mai multe schimbări privind examenele naționale. FOTO: Unsplash

Conform unuia dintre proiecte, profesorii care corectează lucrările la Evaluarea Națională și Bacalaureat 2027 vor fi avertizați automat de platforma de evaluare atunci când diferențele dintre notele acordate de cei doi evaluatori depășesc pragurile stabilite, fără să poată vedea nota celuilalt coleg. Profesorii vor putea reanaliza lucrarea și își vor putea menține nota dacă o consideră corectă.

De asemenea, Ministerul își mai dorește și mutarea probelor la Bacalaureat mai devreme, pentru evitarea caniculei. Astfel, probele de competențe ar urma să fie mutate în aprilie, iar probele scrise ar avea loc în ultima săptămână de școală pentru clasele de liceu care nu se află în an terminal, și anume 14-18 iunie 2027.

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat pentru „Adevărul” că noua procedură privind corectările lucrărilor la Evaluarea Națională și Bacalaureat 2027 nu va prelungi procesul de corectare. 

„În principiu, nu se vor adăuga zile suplimentare pentru corectare, deoarece perioada de evaluare este deja stabilită și se află în consultare. Sistemul pe care îl experimentăm de doi ani la subiectele de tip grilă va fi extins acum la întreaga lucrare. Astfel, dacă cei doi evaluatori acordă note diferite la un subiect grilă – care, prin definiție, nu poate avea decât un singur răspuns corect – platforma îi notifică automat să își reanalizeze evaluarea, oferindu-le ocazia să corecteze eventualele erori. În mod similar, pentru întreaga lucrare, vom semnala din start diferențele mai mari de un punct între evaluatori, fără a-i obliga să își modifice nota, ci doar ca o atenționare suplimentară, astfel încât fiecare evaluator să parcurgă din nou lucrarea. 

La Matematică, acest proces vizează doar o treime din lucrare, deoarece primele două treimi sunt de tip grilă și sunt deja clare. Scopul principal este reducerea diferențelor de notare pentru aceeași lucrare, iar această etapă suplimentară nu implică neapărat un consum mai mare de timp: dacă în urma reevaluării unele lucrări sunt corectate, ele nu mai ajung la următorii doi evaluatori, ceea ce compensează parțial timpul dedicat revizuirii. Prin urmare, nu intenționăm să prelungim durata evaluării, iar experiența ne arată că ne putem încadra în calendarul propus”, a precizat acesta.

În ceea ce privește schimbarea perioadei de desfășurare a examenului, secretarul de stat a precizat că, deși propunerea nu este una perfectă, aceasta reprezintă singura soluție prin care s-au putut evita condițiile meteorologice extreme. Reamintim că anul acesta, canicula a dus la amânarea cu o zi a celei de-a doua probe și inundațiile au dus la utilizarea subiectelor de rezervă pentru elevii care au întârziat la proba a treia. 

„Este important de precizat că nu toți profesorii sunt implicați în probele de competență, ci doar o parte dintre aceștia. Deoarece varianta actuală se află încă în dezbatere și nu este una finală, așteptăm feedback-ul, iar soluțiile concrete vor trebui găsite la nivelul fiecărei școli, de exemplu prin modificarea orarului pentru clasele care sunt încă în timpul școlii. Trebuie să recunoaștem că, indiferent de calendarul Bacalaureatului, au existat întotdeauna dezavantaje: fie căldura extremă atunci când examenele sunt programate târziu, fie presiunea admiterii la facultăți, mai ales pentru universitățile din străinătate care au termene scurte și necesită eliberarea rapidă a diplomei. Pe de altă parte, varianta propusă acum, pe care am mai experimentat-o în trecut, are dezavantajul suprapunerii cu cursurile celorlalte clase. Este evident că nu există o soluție perfectă, iar reacțiile sunt, în mod firesc, atât pozitive, cât și negative, în funcție de perspectivele fiecăruia”, a declarat Sorin Ion.

Secretarul de stat a răspuns și criticilor venite din partea profesorilor care susțin că soluția cea mai potrivită ar fi fost organizarea probelor scrise ale Bacalaureatului după încheierea cursurilor, precum și dotarea centrelor de examen cu aparate de aer condiționat.

„Este adevărat că soluția ideală ar fi fost dotarea centrelor de examen cu aer condiționat, însă această măsură nu poate fi realizată de Ministerul Educației. După cum am subliniat de mai multe ori, fără a intenționa să deviez responsabilitatea, echiparea școlilor revine autorităților locale. În acest moment, vorbim despre sute de centre de examen, iar este greu de crezut că toate sălile din aceste centre vor fi prevăzute cu aer condiționat până la următoarea sesiune a Bacalaureatului. Ne-am fi dorit ca acest lucru să fie posibil, însă, din păcate, privind lucrurile în mod realist, nu credem că se va întâmpla”, a explicat acesta.

Întrebat dacă la următoarea rectificare bugetară Ministerul va susține nevoia suplimentării fondurilor către administrațiile locale cu scopul dotării școlilor cu aparate de aer condiționat, secretarul de stat a declarat:

„Cred că autoritățile locale sunt cele care trebuie să solicite sume pentru dotarea școlilor. Nu cred că poate face asta Ministerul Educației.”

Ce spune un expert în educație despre măsurile propuse de Minister

Marian Staș, absolvent al Școlii Harvard Kennedy și expert în Educație, a analizat pentru „Adevărul” cele două propuneri, apreciind că, în principiu, noul sistem de corectare este o măsură binevenită. 

„Eu salut această măsură, ca principiu. Pornește de la realitatea unui străvechi precept, probat în timp, „errare humanum est” (n.r. a greși e omenește), și, mai ales, de la prezumția de nevinovăție a corectorilor, lucru rarisim pe meleagurile noastre. E posibil să apară erori, iar profesori onești, cu integritate, în mod cert vor acționa în sensul corect al procesului, îmbunătățind corectarea. Nu cred că vreo măsură sau restricție birocratică poate ameliora lipsa de integritate a caracter a vreunui corector, dacă așa e felul său de a fi”, a precizat acesta.

Însă, potrivit lui Marian Staș, există riscul ca un profesor avertizat frecvent că notele lui se abat, să devină fie excesiv de sever, fie excesiv de generos, pentru a evita să fie notificat. Cu toate acestea, situațiile ar reprezenta doar câteva excepții.

„Eu văd aceste situații mai degrabă ca excepții, nu ca regulă. Cu cât punem mai multe restricții, constrângeri, piedici, de frica de a nu apărea aberații, cu atât sindromul „Fermei animalelor" se va manifesta mai hidos. Repet, eu sunt convins că 90% dintre profesorii corectori sunt oameni integri, onești, buni profesioniști, nu nemernici, lipsiți de caracter, gata să otrăvească procesul corectării în clipa în care au de-a face cu setul de reglementări despre care vorbim acum”, a transmis acesta.

Referitor la mutarea probelor de Bacalaureat, Marian Staș are o opinie nuanțată. Acesta și-a exprimat rezerve cu privire la eficiența evaluării competențelor, indiferent de perioada în care se desfășoară.

„Evaluarea competențelor este formă fără fond desăvârșită, prin însăși natura sa, indiferent când se desfășoară. Xâți elevi de-a XII-a au fost declarați respinși pe baza evaluării competențelor, de când există ele? Zero”, a precizat acesta.

În ceea ce privește organizarea probelor scrise în perioada cursurilor, expertul consideră că, deși această măsură poate genera anumite dificultăți logistice, acestea nu sunt de natură să fie severe. 

„Susținerea probelor scrise în timpul desfășurării cursurilor poate aduce cu sine complicații logistice, dar nu insurmontabile. Această stare de fapt probează fără echivoc impotența statului de a rezolva corect problema logistică, prin asigurarea condițiilor de mediu și temperatură corecte, indiferent de perioada din an când se susțin examene, recurgând în schimb la expediente (n.r. șiretlicuri) de doi lei, contraproductive pentru toți actorii implicați”, a mai transmis expertul.