Birocrația umilitoare pentru obținerea bursei sociale de către elevi: „Copii săraci sunt văzuți, din start, precum niște hoți”

Cu zile numărate până la începerea școlii, părinții încă nu au toate răspunsurile privind bursele elevilor. Dincolo de controversa burselor sociale în vacanțe, sociologul Elena Trifan atrage atenția asupra unor inegalități care, spune ea, îi împing pe elevii din mediile defavorizate spre școli profesionale și le reduc șansele de a ajunge la facultate.

Din septembrie vor intra în vigoare reguli noi pentru acordarea burselor Foto: Unsplash

Decizia Ministerului Educației de a renunța la tăierea burselor sociale în timpul vacanțelor este privită ca un pas pozitiv de către cercetătoarea în sociologie Elena Trifan, care atrage atenția că suma economisită ar fi fost infimă, iar efectele asupra copiilor din medii defavorizate ar fi fost semnificative. 

„Cu siguranță, bursele sociale își îndeplinesc încă scopul, pentru că este greu de imaginat cum ar putea să nu fie de ajutor sau cum ar putea deveni un obstacol pentru un copil sărac care primește sprijin financiar. În România, un elev este considerat elev pe toată durata anului școlar, de la clasa pregătitoare până în clasa a douăsprezecea, inclusiv în perioada vacanțelor, când calitatea de elev nu îi dispare, iar nevoile de bază, precum hrana, nu se reduc.

De altfel, chiar și în vacanță, elevii au teme și trebuie să se pregătească pentru școală, nu doar să se odihnească. În plus, în multe cazuri, acești copii își ajută părinții în diverse activități, formale sau informale, pentru a contribui la supraviețuirea familiei, mai ales că sumele primite sunt foarte mici. Este de apreciat că ministrul a renunțat la ideea anulării burselor pe perioada vacanțelor, deoarece economiile realizate ar fi fost infime și nu ar fi avut niciun impact semnificativ asupra bugetului, în contextul în care se tot invocă necesitatea unor măsuri de austeritate”, a precizat aceasta pentru „Adevărul”.

Indirect, Ministerul îi trimite pe elevii de la sate spre școlile profesionale

Potrivit Elenei Trifan, suplimentarea învățământului profesional și tehnologic cu 50.000 de locuri țintește în mod disproporționat elevii din mediul rural și din familiile cu venituri reduse, care sunt împinși să urmeze școala profesională, în timp ce elevii din mediul urban, veniți din familii mai înstărite, continuă spre liceu și, ulterior, spre facultate. Deși valoarea bursei tehnologice este de 300 de lei, aceeași cu cea a bursei sociale, ea rămâne sub nivelul bursei de merit, de 450 de lei.

„Observ, de-a lungul anilor, o tendință constantă de a crea și desființa locuri la școlile profesionale, care țintesc mai ales elevii din mediile defavorizate. Este trist să constat că, în loc să oferim aceleași opțiuni pentru toți, acest mecanism perpetuează diferențele de clasă, într-o formă instituționalizată, din partea statului. 

Practic, copiii care provin din medii defavorizate, în special din mediul rural, sunt orientați către o traiectorie profesională tehnică, pentru a avea măcar o meserie, în loc să li se ofere șansa de a urma o facultate. Astfel, statul creează, încă de la început, cariere diferite în funcție de clasa socială sau de mediul din care provii, ceea ce constituie o formă de discriminare instituționalizată”, a explicat Elena Trifan.

Birocrația „umilitoare” pentru obținerea bursei sociale, un obstacol în plus

Un alt aspect criticat de sociolog este procedura birocratică prin care familiile trebuie să treacă pentru a obține bursa socială. Potrivit metodologiei aplicate în anul școlar precedent, cererea și actele necesare pentru bursa socială trebuiau depuse în primele 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor.

„Procedura birocratică pe care trebuie să o parcurgă familiile pentru ca elevii să beneficieze de bursă pare concepută pentru a fi cât mai umilitoare, deoarece mentalitatea politicienilor este aceea de a împiedica orice posibilitate ca sistemul să fie fraudat de persoanele considerate a fi leneșe sau care ar încerca să obțină bani fără drept. Din această cauză, cea mai mare certitudine pentru ei o reprezintă documentele fizice, întrucât nu au încă încredere în digitalizare. Se creează un lanț de evenimente birocratice care obligă familia să sacrifice câteva săptămâni pentru a aduna actele necesare, ceea ce adaugă un plus de chin unui părinte care deja se confruntă cu un program de lucru care nu se intersectează cu cel al instituțiilor și cu multiple responsabilități. 

Astfel, întregul proces devine un ritual de umilire, în care persoana săracă trebuie să demonstreze că merită ajutorul printr-un efort birocratic suplimentar. Deși s-ar putea ca anumite documente să fie necesare, instituțiile ar putea comunica între ele pentru procurarea lor, printr-un sistem informatic, însă totul este gândit ca un set de verificări dublate, bazat pe presupunerea că beneficiarii sunt persoane care doresc să trăiască pe cheltuiala statului. Copii săraci sunt văzuți, din start, precum niște hoți a cărui furt nu a fost încă demonstrat. Îmi amintesc și de propria experiență, când, după ce i-am explicat mamei toate etapele prin care trebuie să trecem, aceasta mi-a spus că mai bine ne descurcăm noi cum putem”. 

Inechitățile din rural fac ca România să fie ultima din UE la numărul absolvenților de studii superioare

Contextul în care se fac aceste modificări este unul îngrijorător la nivel european. O analiză BCR arată că România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la ponderea tinerilor cu studii superioare: doar 23% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani au absolvit învățământul superior. Elena Trifan consideră că această situație este cauzată, în mare parte, de discriminarea instituționalizată a elevilor din mediul rural, care începe cu mult înainte de Bacalaureat. 

„Discriminarea instituționalizată la care sunt supuși elevii din mediul rural reprezintă una dintre cauzele principale pentru care România înregistrează cea mai scăzută pondere a absolvenților de studii superioare din Uniunea Europeană. Acest fenomen a fost analizat de mai mulți specialiști, atât din cadrul ministerului, cât și din afara acestuia, care au ajuns la concluzia că problemele nu pot fi rezolvate exclusiv în învățământul superior, deoarece ele apar mult mai devreme, în special în cazul elevilor din rural. De altfel, a existat o inițiativă oferirii de burse pentru studenți din mediu rural, dar aceasta a fost gândită defectuos, deoarece bursa era acordată studenților care absolveau un liceu localizat în mediul rural, deși în realitate criteriul ar fi trebuit să fie proveniența studentului din acel mediu, nu localizarea liceului. 

În plus, există obstacole semnificative înainte de examenele de capacitate și bacalaureat, care fac tot mai dificil pentru tinerii din rural să acceseze studiile superioare. Ponderea studenților care provin din familii fără studii superioare este în scădere, ceea ce indică faptul că învățământul superior nu mai funcționează ca un instrument de mobilitate socială. Pentru a depăși această situație, este necesar să se intervină în învățământul preuniversitar, deoarece acolo se pierd cei mai mulți copii, nu doar în momentul bacalaureatului. Bursele universitare, deși utile, nu pot rezolva aceste probleme structurale, iar lipsa unor măsuri eficiente în etapele anterioare va perpetua discrepanțele actuale”, a mai transmis Elena Trifan.

Ce știm despre cum se vor acorda bursele

La mai puțin de două săptămâni de la începerea anului școlar 2026-2027, sistemul de burse pentru elevi rămâne neclar, după ce Ministerul Educației și Cercetării a publicat pe 17 august un proiect de schimbare a metodologiei-cadru. 

Deocamdată, documentul este doar în consultare publică, iar prevederile sale nu sunt definitive, ceea ce înseamnă că părinții și elevii trebuie să facă distincția între regulile deja în vigoare și propunerile care urmează să fie aprobate de Guvern. În acest context, este esențial de reținut că valorile burselor, criteriile de acordare și termenele de depunere a actelor sunt încă reglementate de Hotărârea de Guvern nr. 732/2025, care rămâne cadrul aplicabil până la adoptarea noii metodologii. 

Potrivit metodologiei actuale, cuantumurile burselor sunt stabilite clar, fără a fi lăsate la latitudinea unităților de învățământ. Bursa de merit are o valoare de 450 de lei pe lună, bursa socială este de 300 de lei pe lună, iar bursa tehnologică are același cuantum de 300 de lei pe lună. Există, de asemenea, un sprijin distinct pentru reintegrarea școlară a mamelor minore, acordat în condițiile stabilite de lege. Este important de subliniat că informația potrivit căreia bursa de merit ar putea fi stabilită individual de fiecare școală, între 300 și 1.050 de lei, nu corespunde prevederilor legale în vigoare. Suma efectiv încasată poate varia de la o lună la alta, în funcție de numărul zilelor de curs și de regulile de calcul aplicabile fiecărei categorii, dar valoarea de bază rămâne cea prevăzută de HG nr. 732/2025. 

Contrar unei percepții larg răspândite, media de 9,50 nu este pragul care decide acordarea bursei de merit. Conform metodologiei actuale, bursa se acordă pentru maximum 15% dintre elevii fiecărei clase de gimnaziu și liceu, în ordinea descrescătoare a mediilor generale anuale din anul școlar precedent, cu condiția ca beneficiarii să aibă cel puțin media 9,00. Astfel, un elev cu media 9,10 poate primi bursă dacă se află în primele 15% ale clasei, în timp ce unul cu media 9,80 ar putea să nu beneficieze dacă sunt mulți colegi cu medii și mai mari. De asemenea, existența unei note mai mici de 9 la o anumită disciplină nu exclude automat elevul de la bursă. În plus, dacă la limita procentului de 15% există mai mulți elevi cu aceeași medie, aceștia pot fi incluși suplimentar pe lista beneficiarilor. Pentru clasa a V-a și clasa a IX-a, metodologia prevede reguli distincte, întrucât criteriul mediei anuale din anul precedent nu poate fi aplicat în aceeași manieră. În cazul clasei a IX-a, bursa poate fi acordată suplimentar unor elevi admiși la liceu fără Evaluarea Națională, pe baza rezultatelor deosebite obținute la olimpiade naționale sau internaționale recunoscute de Ministerul Educației. 

Bursa socială, în cuantum de 300 de lei pe lună, se adresează copiilor aflați în situații de vulnerabilitate și are ca obiectiv susținerea participării lor la școală. Beneficiarii sunt stabiliți pe baza mai multor criterii, care țin atât de situația financiară a familiei, cât și de anumite condiții sociale sau medicale. Spre deosebire de bursa de merit, pentru care părinții nu trebuie să depună o cerere, în cazul bursei sociale procedura presupune depunerea unei cereri și a documentelor justificative corespunzătoare. Acestea pot include acte privind veniturile și componența familiei sau documente medicale, după caz. Un aspect esențial este termenul de depunere: potrivit metodologiei aplicate în anul școlar precedent, cererea și actele necesare pentru bursa socială trebuiau depuse în primele 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor, ceea ce înseamnă că familiile trebuie să fie pregătite să acționeze rapid după debutul anului școlar. De asemenea, în atenție se află și plata burselor sociale pe perioada vacanțelor, Ministerul Educației propunând, prin proiectul publicat pe 17 august, modificarea regulilor în această privință, deși prevederea nu este încă definitivă. 

Elevii care aleg pregătirea tehnologică și profesională pot beneficia de un sprijin financiar de 300 de lei pe lună, conform cadrului actual. Bursa tehnologică este acordată elevilor înscriși în formele de învățământ prevăzute de legislație și, în anumite condiții stabilite de metodologie, poate fi cumulată și cu alte tipuri de burse. Anul școlar 2026-2027 aduce însă o schimbare importantă în organizarea acestei rute educaționale: Ministerul Educației a anunțat integrarea fostei rute profesionale în cadrul liceului tehnologic, iar planul de școlarizare prevede suplimentarea cu 50.000 de locuri pentru clasa a IX-a, în contextul reorganizării învățământului profesional. Această măsură, deși nu modifică direct cuantumul bursei, are un impact semnificativ asupra modului în care elevii sunt orientați către această rută și asupra numărului de beneficiari potențiali.