„Este inuman”. Directoarea de la Colegiul Lazăr din București explică de ce refuză examenul separat de admitere. Ce propune

Directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București spune că un examen separat de admitere ar fi „inuman”, pentru că i-ar obliga pe elevi să se pregătească în plus și să își aleagă profilul prea devreme. În timp ce liceul refuză să organizeze concursul, măsura provoacă tot mai multe controverse, iar în Parlament se discută deja amânarea sau chiar abrogarea ei.

Ministrul Dimian se confruntă cu furia profesorilor, pe rețelele de socializare. FOTO: Facebook

Ionela Neagoe, directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, a anunțat că instituția nu va organiza examen separat de admitere. Poziția colegiului față de această variantă este mai veche și a fost exprimată încă din perioada în care ideea era inclusă în dezbaterile legate de programul România Educată.

Directoarea susține că un astfel de examen ar presupune o pregătire suplimentară pentru elevi și consideră că aceștia nu ar trebui să fie obligați să își aleagă profilul încă de la intrarea în liceu.

„Poziția noastră privind examenul separat de admitere este veche, am expus-o de acum foarte mult timp, încă de când am ieșit din Alianța Colegiilor Centenare, care susținea necesitatea acestei măsuri. Noi am înțeles din timp că nu ne reprezintă, de fapt și de drept, interesele – cel puțin nu ale noastre, ale Colegiului Lazăr. Chiar dacă acest examen s-ar desfășura în condiții conforme, cu supraveghere video și cu toate măsurile de la Evaluarea Națională, nu îi poți da unui copil să învețe în plus la alte materii, este inuman”, a declarat acesta, pentru „Adevărul”.

Potrivit acesteia, unul dintre motivele principale pentru care liceul pe care îl conduce nu-și dorește organizarea unui examen separat este faptul că elevii sunt prea mici, la vârsta respectivă, pentru a-și alege profilul. Ionela Neagoe a explicat apoi caracteristicile programului pilot de la „Gheorghe Lazăr”, în cadrul căruia elevii de până în clasa a XI-a vor studia aceleași materii și vor beneficia de oportunități de internship, iar rezultatele lor vor determina apoi către ce profile vor merge, în ultimii doi ani de liceu.

„Cum aș putea fi de acord cu organizarea unui examen separat, care ar ține cont de profile, câtă vreme noi pledăm de atâta timp cu faptul că elevii de 14 ani sunt prea mici pentru a-și putea alege profilul. Aceasta este o alegere prea mare pentru un copil care abia intră la liceu. Astfel că, toți elevii care au intrat anul acesta și care vor mai intra în următorii trei ani la Lazăr vor face aceleași materii, în clasele a IX-a și a X-a. Toți, absolut toți. Apoi vom fi atenți la toate realizările lor din clasele a IX-a și a X-a – însemnând mediile la materiile de profil, recomandările profesorilor de profil, activitățile pe care ei le au în timpul școlii, prezența la un club care să reprezinte interesul pentru un profil, la un concurs în care să se arate interesul către profilul respectiv – adică tot ceea ce ar face copilul în plus, inclusiv internship-urile, pentru că vor mai face și asta în perioada de dinainte de vacanțe, pentru că oricum am văzut toți de zeci de ani că în acele perioade elevii vin la școală fără să dea randament. 

Astfel, elevii de până în clasa a XI-a vor beneficia de două-trei zile pentru a realiza internship-uri la o firmă sau o entitate care nu trebuie neapărat să fie particulară, poate să fie și o unitate de stat, cum ar fi un muzeu, cum ar fi, nu știu, un institut, și să vină de acolo cu un jurnal de o zi, cu activitățile făcute într-o zi, cu recomandarea unui om de acolo care să spună: «A fost consecvent, ce a realizat, task-urile, a fost atent, a fost curios». Deci toate astea adunate, împreună cu opțiunea lui, vor determina dacă ultimele două clase de liceu le va petrece pe un profil de uman sau de real”, a explicat aceasta.

Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” nu este singurul liceu de top din București care refuză să organizeze examenul separat. Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale”, a anunțat că liceul pe care îl conduce nu va organiza examenul în 2027, invocând lipsa necesității, suprasolicitarea cadrelor didactice și riscul afectării reputației unității de învățământ. Aceasta a precizat că, deși legea care permite acest examen a fost adoptată încă din 2023, discuțiile practice pe această temă au lipsit până în prezent, iar implementarea unui astfel de mecanism ar crea o povară administrativă și logistică semnificativă, fără a aduce un beneficiu real procesului de selecție a elevilor.

Ministrul Educației, încolțit de profesori pe Facebook

Pentru a calma spiritele, Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării, a încercat să aducă explicații într-o postare pe Facebook, cu privire la măsura organizării unui examen separat de admitere.

Acesta a explicat că propunerea nu a fost făcută de instituția pe care o conduce și „nici organizarea concursului la nivelul liceului nu este o decizie luată acum de Minister”.

Potrivit acestuia, „nu Ministerul a decis săptămâna trecută ca organizarea concursului din 2027 să fie stabilită de unitatea de învățământ. Parlamentul a stabilit acest lucru prin lege, în urmă cu trei ani”.

Astfel, ministrul susține că nu face altceva decât să pună în aplicare Legea învățământului preuniversitar, din 2023.

Cu toate acestea, dascălii și părinții l-au confruntat în comentarii:

• „Mulțumim pentru lipsa de reacție, domnule ministru! Mulțumim! Știți foarte bine la ce mă refer”, a scris profesorul și publicistul Petruț Rizea.  
• „Nu există vreo altă variantă rațională decât prorogarea acestei aberații. Generația de copii de clasa a 8-a din anul acesta nu poate fi victima unei asemenea monstruozități”, a scris Ramona Brad, directoarea inițiativei România 2035 Fără Tutun.  
• „De ce nu insistați, cu aceeași cerbicie, pentru diminuarea normei didactice pentru profesorii din preuniversitar, care au o vechime mare în muncă?! Că este o prevedere în legea din 2023, dacă este să fim corecți până la capăt. Plus multe altele neonorate, încă! Admiterea la liceu, organizată în cadrul acestuia, este o invitație la corupție”, a scris profesoara Mihaela Iuliana Ciubotariu.  
• „Prevederile din Legea învățământului preuniversitar/2023 se aplică selectiv? Cu toate celelalte prevederi ce se întâmplă?”, a scris profesorul Radu Buzan.  
• „Dar despre organizarea concursurilor pentru inspectori școlari și pentru inspectori școlari generali care nu s-au mai ținut de 9 ani de zile ce se mai aude?”, a scris profesoara Simona Casian.  
• „Din legea 198 ați pus în aplicare doar ce v-a convenit. Dacă vedeți atâta nemulțumire publică legată de examenul de admitere, în calitate de ministru al Educației nu puteți lua decizia de abrogare/prorograre a acelui articol?”, a scris profesorul Rotariu Ionel.  
• „Uite așa umblăm cu dublă măsură. Câte lucruri sunt în lege și le făceam sau le-am făcut uitate de-a lungul timpului? Hai, să fim serioși!”, a scris profesoara Radu Mădălina.

Parlamentul ar putea amâna intrarea în vigoare a măsurii

Mai multe voci din Parlament și din sistemul educațional au cerut amânarea aplicării acestui examen, iar propuneri legislative în acest sens urmează să fie dezbătute în sesiunea extraordinară a Parlamentului de săptămâna viitoare. 

Deputata PNL Raluca Turcan a depus o propunere legislativă care prevede amânarea aplicării concursului separat de admitere pentru o perioadă de patru ani. În opinia sa, generațiile care intră în anul școlar 2026-2027 în clasa a V-a ar putea fi primele vizate de un astfel de mecanism, însă numai după ce vor avea loc dezbateri publice suficiente pentru a stabili modalitatea optimă de evaluare la finalul clasei a VIII-a. Propunerea sa va intra la vot în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare.

„Să se aplice eventual pentru generațiile care intră în anul 2026-2027 în clasa a 5-a, urmând ca în perioada următoare să avem dezbateri publice să vedem care e modalitatea cea mai bună pentru a realiza această evaluare la final de clasa a 8-a”, a declarat Turcan.

O altă propunere de amânare, de data aceasta de doi ani, vine din partea președintelui Comisiei pentru Învățământ din Parlament, deputatul PSD Mihai Ghicu. Acesta a invocat lipsa de încredere a cetățenilor în metodologia actuală, care, în forma propusă, nu oferă garanții suficiente de corectitudine. Ghicu a subliniat că Evaluarea Națională, prin comparație, a reușit să creeze un nivel de încredere în rândul opiniei publice, în timp ce noul examen riscă să adâncească inegalitățile dintre elevii care își permit pregătire suplimentară și cei care nu au această posibilitate.

„Metodologia în formula ei de astăzi nu oferă încredere cetățenilor că acest concurs va fi unul corect fără să acuz pe absolut nimeni, dar ministerul trebuie să aibă prevederi care să asigure acest nivel de încredere, dar Evaluarea Națională a oferit încredere cetățenilor. De asemenea, procedura vine să mărească inechitățile între părinții care își permit să pregătească elevii la mai multe materii, față de părinții care nu își vor permite să facă aceste meditații”, a declarat acesta.

O poziție mai fermă a fost exprimată de parlamentarii USR, care propun abrogarea completă a prevederilor care permit organizarea concursului separat de admitere. Corina Atanasiu, deputat USR și membră a Comisiei pentru Învățământ, a argumentat că introducerea unui examen suplimentar va elimina șansele elevilor din mediul rural sau din comunitățile defavorizate de a accede la liceele de top, deoarece aceștia nu își vor permite meditațiile necesare pentru a se pregăti la materiile suplimentare.

„Dacă până acum Evaluarea Națională permitea copiilor de la sate să ajungă la licee de top, cu un astfel de dublaj, de examen în plus, acestor copii li se taie această șansă. Înseamnă bani în plus, meditații în plus, înseamnă să vii dintr-un mediu socio-economic dezvoltat”, a declarat Atanasiu.

Ce spune proiectul 

Liceele ar putea organiza, începând cu admiterea de anul viitor, propriile concursuri pentru cel mult jumătate dintre locurile disponibile. Propunerea Ministerului Educației privind modul de desfășurare a acestor examene a generat însă controverse, în condițiile în care regulile prevăzute sunt diferite de cele aplicate la Evaluarea Națională.

Proiectul aflat în consultare publică nu impune liceelor utilizarea camerelor de supraveghere în timpul probelor și nici anonimizarea lucrărilor. În plus, contestațiile ar putea fi evaluate de aceiași profesori care au realizat corectarea inițială.

Procedurile propuse permit inclusiv participarea în comisiile de corectare a unor cadre didactice care îi pregătesc în particular pe candidați sau care le sunt rude acestora. Documentele nu au fost încă adoptate în forma finală, iar prevederile pot fi modificate înainte de publicarea actelor oficiale în Monitorul Oficial.

În timp ce Ministerul pregătește cadrul pentru noua procedură, mai multe licee de top din București au anunțat deja că nu intenționează să organizeze propriul examen, iar Federația Națională a Părinților – EDUPART a cerut retragerea și reevaluarea pe fond a proiectului de act normativ.