De ce pleacă inginerii din România. Un formator avertizează: „Totul este conceput și realizat de ingineri. Fără ei nu se poate“
0Un formator de ingineri arată că tinerii pleacă din țară pentru un salariu mai bun, dar și pentru că nu se regăsesc în societatea românească. Soluția este consilierea de la vârste fragede pentru descoperirea aptitudinilor.
Cătălin Fetecău, profesor universitar la Facultatea de Inginerie din Galaţi și coordonator al Centrului de Excelenţă în Prelucrarea Polimerilor din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, a vorbit pentru „Weekend Adevărul” despre motivele pentru care pleacă tinerii din țară după ce devin ingineri, dar mai ales ce se face pentru a-i convinge să rămână în România, iar pe cei plecați să se întoarcă.
„Weekend Adevărul“: De ce credeți că tinerii nu mai consideră Ingineria atractivă?
Cătălin Fetecău: Într-adevăr, există la nivel național o lipsă de apetență pentru Inginerie, mai ales pentru Ingineria fabricației. Vorbim practic de inginerii care proiectează tehnologii de fabricație, prin intermediul cărora se realizează piese, subansambluri și în final produse. E un proces extrem de complex și laborios și poate unii tineri consideră că Ingineria este grea și se îndreaptă către alte profesii, care le dau satisfacții imediate, își imaginează ei. Pe primul plan, am observat asta, din păcate, este pus câștigul material imediat.
- Partea financiară este totuși un aspect important, ce nu poate fi trecut cu vederea...
Este clar un aspect foarte important, nu este de neglijat, dar până la urmă câștigurile financiare vin cu timpul și pe măsura acumulării unei experiențe și a capacității de a face produse performante. În primul rând, trebuie să fac un lucru care să îmi placă și cu siguranță că în timp vor veni și recompensele. Banii pot veni după 2, 3 sau 5 ani de la absolvirea facultății. Fiecare firmă își dorește ca tinerii pe care îi angajează să aibă un bagaj de cunoștințe substanțial, astfel încât să îi poată canaliza pe direcția de care este interesată.
Banii și migrația
- Dacă ne referim strict la Galați, de ce elevii preferă să se îndrepte către alte specialități și mai puțin către Inginerie?
În zona noastră, principalul motiv pe care îl invocă elevii este că vor să plece în alte orașe pentru a ieși de sub aripa părinților. De asemenea, vor să plece pentru că orașul nu li se pare foarte ofertant, și mă refer aici la două lucruri: nu au suficiente locuri destinate distracției și socializării și este un oraș mai puțin ofertant din perspectiva angajatorilor de ingineri – sunt puțini și oferă salarii mici.
- Cererea de ingineri la nivel național este foarte mare. Este și lipsa pregătirii, a pasiunii, un motiv pentru care numărul celor competenți este atât de mic?
Am o relație și contacte foarte bune cu reprezentanții firmelor din oraș și sunt întrebat frecvent dacă pot recomanda studenți pentru angajare. Avem din ce în ce mai puțini candidați și sunt situații în care nu am pe cine recomanda. Unii deja lucrează, alții nu vor să rămână în oraș după absolvirea facultății, iar, din păcate, pe unii chiar nu îi pot recomanda. Este mare nevoie de ingineri la nivel național, dar numărul celor care aleg Ingineria fiind tot mai mic, unele specializări au intrat în conservare și nu mai ai la un moment dat pe cine să recomanzi.
- Cât de mult ajută faptul că se țin din nou cursurile față în față?
Este foarte bine pentru sistemul educațional că se întâmplă acest lucru și cred că mulți tineri vor alege să facă Facultatea de Inginerie la Galați, de pildă, urmând ca apoi să decidă dacă fac un master în alt centru universitar. Am organizat numeroase târguri educaționale pentru a le explica tinerilor care este oferta educațională și mai ales care sunt performanțele absolvenților de la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galați.
O gândire sănătoasă pentru un viitor mai bun
- Inginerii tineri aleg să plece în număr mare în străinătate. De ce credeți că fac asta?
Da, aici este o mare problemă pe care o avem. Cei mai buni elevi pleacă în străinătate să studieze, iar cei mai buni absolvenți fac același lucru. Problema mare este că nu se mai întorc. Eu îmi doresc să capete experiența Occidentului și să se întoarcă ca să schimbăm ceva aici. Noi așteptăm să se producă mari schimbări la nivel național, să se schimbe România, dar până la urmă trebuie ca fiecare din noi să se schimbe dacă vrem să ne fie mai bine. Cu alte cuvinte, trebuie să înțelegem care este realitatea, pentru că mulți dintre noi trăiesc se pare într-o altă realitate, într-o altă lume. Trebuie să începem să gândim și să ne comportăm sănătos.
- Ce vreți să spuneți când afirmați că unii dintre noi trăiesc în altă realitate?
Sunt multe situații în care ne imaginăm că suntem mai valoroși și mai importanți decât suntem în realitate. Cred că am putea fi puțin mai smeriți, mai modești și să facem mai multe lucruri utile societății, dar și să învățăm din buna practică din alte locuri din țară, dar și din străinătate. Trebuie să aplicăm ce am văzut bun în alte părți, fără să așteptăm să se schimbe colegul nostru sau altcineva. Schimbarea trebuie să vină din interior în sistemul de învățământ unde lucrăm, pentru că aici formăm oameni, formăm caractere și trebuie să le jalonăm oarecum o anumită traiectorie.
- Absolvenți de Inginerie de mare perspectivă pleacă pentru că nu se mai regăsesc în societatea românească. Cum s-a ajuns în această situație?
Este într-adevăr o problemă gravă. Consideră că visurile, aspirațiile lor nu pot fi satisfăcute în România. Și-ar dori să fie tratați altfel, să fie respectați și vor ca lucrurile să se întâmple altfel în viața lor. Alții pleacă pur și simplu pentru bani, alții pleacă pentru a se perfecționa profesional. Simt că în anumite zone se pot plafona. Există însă zone de excelență în învățământul din România absolut extraordinare. Vă dau un exemplu chiar de la Facultatea de Inginerie din Galați. Într-unul dintre laboratoarele Centrului de Excelență în Prelucrarea Polimerilor au făcut practică doi studenți de la Harvard, care au absolvit Ingineria Mecanică. Unul dintre ei este Aurelian Nicolae, un tânăr care a absolvit Colegiul Național „Vasile Alecsandri“ din Galați și este un inventator de marcă în prezent. Practica pe care ei au făcut-o a fost recunoscută de prestigioasa universitate din SUA, deci iată că se poate și la noi.
- Ce măsuri trebuie luate pentru a-i convinge pe studenții de la Inginerie să rămână aici, iar pe cei care au plecat, cel puțin o parte din ei, să se întoarcă?
În primul rând, cred că trebuie să pornim de jos. Copiii trebuie consiliați încă de la grădiniță, apoi în școlile primare și la liceu să își găsească calea corectă. E necesar ca ei să își descopere aptitudinile și să își găsească apoi drumul, adică ce le-ar plăcea să facă și direcția către care au cele mai multe abilități. Este ușor de spus acest lucru, dar greu de făcut. Acești copii vor ajunge să profeseze în meserii care nici nu există la ora actuală. Este o dinamică accelerată și e greu să îți alegi de foarte mic o anume cale, dar poți în schimb să îți descoperi abilitățile. Unii au aptitudini pentru matematică, alții pentru arte, iar odată ce au descoperit asta, pot fi consiliați să se îndrepte pe aceste căi, pentru că pot ajunge foarte buni profesioniști având și vocație. Nu te poți considera profesionist dacă nu poți face cu multă pasiune ceea ce faci. Cred că ingineria se va redresa pentru că nu poate exista nimic fără ea. De la cele mai sofisticate instrumente medicale și până la clopotele bisericilor, toate sunt concepute și realizate de o gândire inginerească.
Se încarcă comentariile...
