Analiză Ce ar trebui să obțină, luni, România de la Ursula von der Leyen. Cele trei mize ale discuțiilor cu Nicușor Dan
Operaționalizarea Hub-ului de securitate maritimă Varna–Constanța, soluții europene pentru reducerea prețurilor la energie și menținerea fondurilor de coeziune la un nivel consistent în viitorul buget al Uniunii Europene. Acestea ar trebui să fie principalele obiective ale României la întâlnirea cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care va veni la București pe 9 noiembrie. Analistul politic Alexandru Coita a explicat pentru „Adevărul” ce ar trebui să urmărească președintele Nicușor Dan și de ce este important ca discuțiile să se încheie cu angajamente concrete.

Vizita Ursulei von der Leyen are loc într-un context tensionat, marcat de ascensiunea partidelor populiste, de amenințarea rusă la adresa securității europene și de dificultățile economice provocate de prețurile mari la energie, inflație și scăderea competitivității. Toate aceste evoluții pun presiune atât asupra Uniunii Europene, cât și asupra României.
Alexandru Coita atrage atenția că euroscepticismul este în creștere în România, iar autoritățile trebuie să răspundă prin rezultate vizibile, nu doar prin declarații de susținere a proiectului european.
„Din păcate, și în România există un val eurosceptic în creștere. Chiar dacă România istoric a fost unul dintre statele cele mai entuziaste în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană, dacă în iarna lui 2024, în perioada cu Călin Georgescu, doar 10% dintre români se declarau în favoarea unui RoExit, în primăvara acestui an avem o dublare a acestei cifre”, a afirmat analistul.
În opinia sa, Bucureștiul a avut până acum o atitudine constructivă în relația cu instituțiile europene, însă trebuie să treacă la o abordare mai fermă, în care să își susțină explicit interesele.
„A venit momentul pentru ca România să-și promoveze agenda cu mai multă asertivitate. Trebuie să demonstrăm că avem o agendă bine articulată, că avem priorități ferme și acestea trebuie să se concretizeze în direcții clare de acțiune și în livrabile concrete pe care Bruxelles-ul să le aducă pentru români”, a explicat acesta.
Securitatea Mării Negre, una dintre prioritățile României
Prima temă pe care România ar trebui să o susțină în discuțiile cu Ursula von der Leyen este operaționalizarea Hub-ului de securitate maritimă Varna–Constanța. Mecanismul este menit să consolideze cooperarea regională și schimbul de informații pentru protejarea Mării Negre, inclusiv în fața amenințărilor hibride.
„Hub-ul Varna–Constanța trebuie operaționalizat cât mai repede. România ar trebui să aibă un rol mai important în ceea ce privește protecția țărmului Mării Negre de atacurile cu drone și în contextul războiului hibrid”, a declarat specialistul.
Importanța securității maritime este legată și de dezvoltarea proiectului energetic Neptun Deep, care urmează să contribuie la consolidarea poziției României în sectorul energetic regional. Protejarea infrastructurii din Marea Neagră devine astfel o miză importantă atât pentru securitatea țării, cât și pentru viitorul său energetic.
Prețurile la energie, o problemă pentru competitivitatea economiei
O altă prioritate este identificarea unor mecanisme comune la nivel european care să reducă presiunea prețurilor ridicate la energie și să consolideze securitatea energetică a Uniunii.
„Război” în inima UE pe bani. De ce riscă România să iasă pierzătoare din confruntarea Comisiei Europene cu Germania„Trebuie să găsim mecanisme comune pentru a lupta cu prețurile mari la energie și a asigura securitatea energetică a Uniunii Europene. Prețurile mari la energie sunt unul dintre principalii factori ai decalajului de competitivitate și afectează în mod grav inclusiv economia României, atât zona industrială, cât și zona consumului”, a explicat Coita.
În opinia analistului, România trebuie să urmărească obținerea unor soluții concrete, care să se reflecte în costurile suportate de industrie și de consumatori, nu doar să participe la discuții generale despre securitatea energetică.
Fondurile europene, miza negocierilor pentru bugetul 2028–2034
A treia prioritate vizează viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Alexandru Coita consideră că România trebuie să insiste pentru menținerea unei ponderi importante a fondurilor de coeziune și a celor structurale, esențiale pentru reducerea decalajelor dintre statele membre.
„Componenta de coeziune trebuie să rămână un element important al acestui buget, pentru că procesul de convergență nu s-a încheiat. Statele vechi au datoria să ducă până la capăt un proiect deja început, pe care și l-au asumat și care a fost îmbrățișat de noile state membre”, a declarat Coita.
Analistul amintește că România a recuperat o parte importantă din diferența economică față de media europeană în ultimele două decenii. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la aproximativ 32% din media Uniunii Europene la circa 80%, iar fondurile europene au contribuit la această evoluție.
Continuarea investițiilor este necesară pentru ca România să reducă în continuare decalajele, în special în domenii precum infrastructura, sănătatea, educația și cercetarea.
„România are nevoie de fondurile europene în continuare pentru proiectele care ne pot face să recuperăm decalajele competitive. Vorbim de autostrăzi, de spitale, de școli, de investiții în cercetare și dezvoltare. Deci trebuie să luptăm pentru o pondere cât mai mare a fondurilor de coeziune și a fondurilor structurale în viitorul buget”, a subliniat analistul.
Negocierile pentru viitorul buget european se anunță dificile, în condițiile în care statele care contribuie net la bugetul Uniunii ar putea susține o abordare mai restrictivă a cheltuielilor. În acest context, Coita consideră că România ar trebui să obțină un mesaj clar de susținere din partea Comisiei Europene.
Ce rezultate ar trebui să aducă vizita Ursulei von der Leyen
Dincolo de temele abordate la întâlnirea cu Nicușor Dan, vizita președintei Comisiei Europene ar trebui să se încheie cu anunțuri concrete privind inițiative și măsuri care să răspundă priorităților României.
„Concret, ca rezultat al vizitei Ursulei von der Leyen, sperăm să vedem anunțuri despre inițiative concrete și materializarea lor. În ceea ce privește securitatea la Marea Neagră, lupta cu prețurile mari la energie și dimensiunea bugetului european și fondurilor europene pentru România”, a conchis Alexandru Coita.




















































