Interviu Reforma PAC pune presiune pe agricultura românească. Fost ministru: „Trebuie să-i susții și pe unii, și pe alții”

Reducerea bugetului pentru agricultură, dispariția fondurilor dedicate dezvoltării rurale în forma actuală și plafonarea plăților directe sunt printre schimbările care ar putea afecta fermierii europeni în perioada 2028–2034. Cum vor fi afectați fermierii români a explicat fostul ministru al Agriculturii Achim Irimescu, într-un interviu pentru „Adevărul”.

Pilonul care finanța investițiile în agricultură nu se va regăsi în perioada 2028-2034 Foto: Pixabay

Pentru România, miza reducerii fondurilor destinate agriculturii în exercițiul financiar 2028-2034 este cu atât mai mare cu cât investițiile din fonduri europene au contribuit la modernizarea fermelor, iar accesul la credite rămâne costisitor. Achim Irimescu, fostul ministru plenipotențiar al României la Bruxelles, fost ministru al Agriculturii, avertizează că noua Politică Agricolă Comună riscă să lase agricultura cu mai puțini bani tocmai când are nevoie de investiții pentru a face față secetei, bolilor, dăunătorilor și concurenței internaționale.

Mai puțini bani pentru agricultură, mai puține investiții

Una dintre cele mai mari îngrijorări ale fostului ministru plenipotențiar al României la Bruxelles privește ponderea agriculturii în bugetul european. Dacă în anii ’80 Politica Agricolă Comună (PAC) reprezenta aproximativ 70% din bugetul Uniunii, în prezent reprezintă 36–37%, iar pentru perioada 2028–2034 fostul ministru estimează o scădere până la aproape 15%.

Dar, dincolo de reducerea bugetului, Irimescu consideră că o problemă majoră este dispariția pilonului al doilea al PAC, cel care finanțează dezvoltarea rurală și investițiile.

„Pilonul 2 dispare, efectiv, ceea ce e o mare tragedie”, afirmă Irimescu. Schimbarea vine într-un moment în care Comisia Europeană cere agriculturii să facă tranziția verde, iar aceasta presupune investiții importante.

„Comisia face presiuni pentru tranziția verde a agriculturii, care necesită investiții estimate, la o primă vedere, la cel puțin 60 de miliarde. Și, în realitate, acești bani de investiții nu se mai regăsesc”, spune fostul ministru. Nici agricultura, nici industria alimentară nu mai au prevăzute, în mod clar, fonduri dedicate investițiilor, iar statele membre ar urma să decidă dacă direcționează o parte din banii pentru plățile directe către astfel de proiecte.

Pentru România, consecințele ar putea fi importante. Irimescu amintește că modernizarea fermelor și dotarea lor cu utilaje s-au făcut în bună măsură cu sprijin european. În lipsa unor fonduri dedicate investițiilor, fermierii ar fi nevoiți să se bazeze mai mult pe resurse proprii sau pe credite. România se confruntă, astfel, cu două mari probleme, arată fostul ministru al Agriculturii. Pe de o parte, vor dispărea din bugetul european destinat agriculturii fondurile pentru investiții, iar pe de altă parte costul finanțării pentru fermierii români este cu mult mai mare, comparativ cu ce se întâmplă în vest.

„În vestul Europei, fermierii beneficiază de credit la 3%, în România între 10 și 15% la euro. Deci e o mare problemă pentru fermieri, pentru a se dezvolta”, a arătat fostul ministru al Agriculturii.

Mai mult, acordurile de liber schimb și accesul la multe produse din Ucraina obținute de fermierii din statul vecin cu costuri mai reduse vor concura și acestea la o poziție din ce în ce mai vulnerabilă a fermierilor români, care devin necompetitivi.

Potrivit cifrelor prezentate de fostul ministru, alocarea României ar urma să scadă de la 21,5 miliarde de euro în actuala perioadă la 16,5 miliarde în următorul exercițiu financiar. Diferența ar putea fi de aproximativ cinci miliarde de euro, iar suma finală ar depinde și de decizia Guvernului privind distribuirea fondurilor la nivel național.

Irimescu avertizează că bugetul propus de Comisie, și așa mai mic, ar putea fi redus în negocieri, inclusiv din cauza opoziției unor state membre care contribuie mai mult decât primesc. „Rămâne de văzut dacă nu se va mai tăia de la agricultură, de la PAC”, spune el.

Propunerea care va afecta fermele mari

O altă propunere pe care fostul ministru o consideră problematică este plafonarea plăților directe la 100.000 euro/fermier. În forma discutată, plafonul ar urma să fie aplicat la nivelul beneficiarului, nu al fiecărei ferme în parte.

Irimescu spune că măsura ar putea afecta în special fermele mari, care au investiții și credite de rambursat și folosesc inclusiv subvențiile pentru a-și susține finanțarea. El amintește că fermierii pot obține credite de la bănci pe baza adeverințelor eliberate de APIA, care atestă plățile pe care urmează să le primească.

„Un fermier mare care are, să spunem, pe an, două milioane de euro, să-l limitezi la 100.000, va fi o catastrofă”, afirmă fostul ministru. În opinia sa, o reducere atât de mare ar putea pune în dificultate exploatațiile care au credite pentru utilaje și alte investiții. Achim Irimescu susține că impactul nu s-ar limita la situația financiară a fermelor, ci ar putea afecta și producția agricolă a României. Potrivit estimării sale, aproximativ 13.000 de ferme medii și mari realizează 75% din producția agricolă națională.

„Practic, asigură securitatea alimentară a României. În contextul în care aceste ferme vor fi penalizate, vom avea o mare problemă cu securitatea alimentară a populației”, spune Irimescu. El amintește și rolul exporturilor românești de cereale în aprovizionarea altor state europene. „Sunt state membre care cumpără din România cereale. În acest context, sigur că e o problemă”, a punctat Irimescu.

Fostul ministru nu consideră însă că sprijinul ar trebui să se îndrepte doar către fermele mari. Și fermele mici au nevoie de susținere, dar trebuie găsit un echilibru între cele două categorii.

„În opinia mea, trebuie susținut fermierul mare, că produce pentru piață, și cel mic. Dar nu trebuie să dai doar la cel mic, pentru că cel mic are din păcate o problemă: el nu are teren suficient ca să producă pentru toată piața, nu are cunoștințe, nu are bani. (...) Trebuie să-i susții și pe unii și pe alții”, subliniază fostul ministru.

O altă propunere criticată de acesta vizează fermierii care au ajuns la vârsta pensionării și care, potrivit discuțiilor privind reforma, ar putea pierde plata directă de bază. Irimescu consideră măsura nedreaptă. „Cum să-l penalizezi? Pentru că el are pensie”, întreabă fostul ministru.

Fermierii europeni, în competiție cu produse obținute la costuri diferite

Pe lângă reducerea fondurilor și schimbările privind subvențiile, Irimescu atrage atenția asupra acordurilor de liber schimb și a accesului produselor din afara Uniunii Europene pe piața europeană.

El consideră că fermierii europeni sunt dezavantajați atunci când trebuie să respecte standarde care presupun costuri ridicate, în timp ce produsele importate pot fi obținute în condiții diferite.

„Toate standardele care presupun reducerea pesticidelor, reducerea îngrășămintelor, reducerea poluării, a emisiilor, costă foarte mult”, spune Irimescu. În aceste condiții, avertizează el, producătorii europeni riscă să nu poată concura cu importurile.

„Un produs european nu o să aibă nicio șansă în fața unui produs adus din țări terțe”, afirmă fostul ministru.

El pune sub semnul întrebării și ideea că acordurile comerciale vor aduce automat prețuri mai mici pentru consumatori. Dă exemplul cărnii de vită importate din Brazilia și spune că un preț mai mic la intrarea pe piața europeană nu înseamnă neapărat că diferența va ajunge integral la cumpărător.

În opinia sa, agricultura riscă să fie folosită ca monedă de schimb în negocierile comerciale, în timp ce alte sectoare obțin acces la piețe.

„Agricultura totdeauna e sacrificată”, spune Irimescu.

Seceta face investițiile în tehnologie tot mai importante

Provocările economice se suprapun peste efectele schimbărilor climatice. Irimescu amintește că secetele sunt prezente aproape în fiecare an, iar bolile și dăunătorii s-au intensificat. În acest context, accesul la tehnologii și la soiuri mai rezistente devine esențial.

Fostul ministru vorbește despre potențialul noilor tehnici genomice, care ar putea permite obținerea unor plante cu rezistență mai bună la boli, dăunători și deficit de apă.

El oferă exemplul unei companii mici din Statele Unite care ar fi obținut o varietate de soia cu o producție cu 20% mai mare la hectar, folosind cu 40% mai puțină apă și mai puține îngrășăminte.

„În lipsa noilor tehnologii, fermierii români vor avea o mare problemă de competitivitate”, avertizează Irimescu. Dar tocmai investițiile necesare pentru adoptarea acestor tehnologii ar putea deveni mai greu de făcut dacă fondurile europene se reduc.

Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii Foto: Mediafax

Fostul ministru dă și exemplul unui fermier din Vaslui, care, neavând apă, și-ar fi adaptat cheltuielile la producția pe care o poate obține în mod realist. „Eu mi-am făcut socoteala că nu pot să fiu profitabil pe investiții mari, pentru că nu pot să scot fără apă mai mult de două tone de grâu la hectar. Și atunci îmi reglez toate cheltuielile ca la două tone eu să fiu pe profit”, redă Irimescu raționamentul fermierului.

Pentru fostul ministru, acesta este un exemplu de adaptare la condițiile concrete ale exploatației: investițiile și tehnologia trebuie alese în funcție de resursele disponibile și de producția care poate fi obținută.

„Tehnologia evoluează, dar, într-adevăr, e nevoie de investiții pentru noi tehnologii. Deci bani mai puțini este o provocare foarte mare”, spune el.

O reformă care ar putea întârzia

Calendarul reformei rămâne, de asemenea, o problemă. După ce Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European își stabilesc pozițiile, urmează negocierile dintre cele două instituții și Comisia Europeană, cunoscute drept trialoguri. Acestea pot dura unul sau chiar doi ani. Ulterior, statele membre vor avea nevoie de timp pentru a-și pregăti planurile naționale și regionale, ceea ce ar putea duce la o perioadă de tranziție la începutul noului cadru bugetar.

„E clar că, deși perioada bugetară este 2028–2034, cel puțin un an de tranziție va fi”, estimează fostul ministru.

O altă îngrijorare a sa este că propunerea lasă statelor membre o marjă prea mare de decizie în privința modului în care sunt distribuiți banii. În opinia lui, o asemenea abordare ar putea slăbi caracterul comun al politicii agricole europene.

„O să avem 27 de state cu 27 de politici”, avertizează Irimescu. El consideră că, pe termen lung, această schimbare ar putea deschide calea unei finanțări tot mai mult naționale a agriculturii.

Fermele care se adaptează vor putea continua

Întrebat cine va putea rezista în agricultura viitorului, Irimescu spune că fermierii care își cunosc piața și își adaptează cheltuielile la condițiile reale de producție vor avea șanse să continue.

„Fermierii foarte bine orientați, care se uită la piață, părerea mea că vor avea de câștigat”, afirmă el.

Pentru fermierii mici, singura șansă, a mai precizat Irimescu, este asocierea.

Fermele mici au nevoie să se asocieze pentru a putea progresa și pentru a avea acces la piețe pe care, individual, le-ar putea aborda mai greu, a mai punctat Achim Irimescu. El oferă exemplul Belgiei, unde, potrivit afirmației sale, 70% din lapte trece prin cooperative. Acestea colectează laptele membrilor, îl procesează și îl vând, astfel încât o parte mai mare din lanțul economic rămâne în cadrul organizației fermierilor.