Summitul Trump-Xi și miza pentru Europa. Expert în politică externă: „Stabilizarea SUA-China nu înseamnă încheierea rivalității”

Summitul dintre Donald Trump și Xi Jinping, programat la Washington pe 24 septembrie, este formal o întâlnire bilaterală, însă rezultatele negocierilor pot avea efecte asupra Uniunii Europene, în special asupra comerțului și industriei europene, arată Carmen Mitrea, expert în politică externă - Centrul AGORA pentru Democrație.

Donald Trump și Xi Jinping urmează să se întâlnească pe 24 septembrie Foto: Official White House Photo by Daniel Torok

Potrivit analizei realizate de Carmen Mitrea, summitul nu urmărește redefinirea relației dintre SUA și China, ci verificarea înțelegerilor convenite la Beijing în luna mai.

Întâlnirea continuă cadrul de stabilizare creat atunci, când cele două state au introdus conceptul de „stabilitate strategică constructivă” și au anunțat înființarea unor Consilii pentru Comerț și Investiții.

O parte dintre angajamente începe să fie pusă în aplicare. După negocierile de la New York din 20 septembrie, partea americană a confirmat operaționalizarea Consiliului pentru Comerț. În domeniul inteligenței artificiale, Washingtonul a propus și un mecanism de notificare a incidentelor care pot atinge nivelul securității naționale.

Pentru UE, principala problemă este ce se întâmplă dacă negocierile duc la creșterea achizițiilor americane de produse chinezești, fără modificări structurale ale economiei Chinei.

„China poate cumpăra mai multe produse americane și poate obține acces mai bun pentru unele bunuri de consum fără să-și reducă supracapacitatea industrială. Dacă barierele americane rămân ridicate, presiunea se mută spre piața europeană”, arată Carmen Mitrea.

Avioanele și produsele agricole, rezultate măsurabile pentru Washington

Achizițiile de avioane Boeing și de produse agricole reprezintă unele dintre cele mai vizibile rezultate urmărite de partea americană. China s-a angajat în luna mai să cumpere 200 de avioane Boeing, iar, potrivit reprezentantului comercial american Jamieson Greer, aproximativ 140 dintre acestea se află acum „într-o stare bună”, în timp ce alte 10 comenzi sunt în curs de formalizare.

În agricultură, China și-a accelerat achizițiile de soia și a ajuns la aproximativ jumătate din angajamentul anual de 25 de milioane de tone. Totuși, ritmul rămâne insuficient pentru atingerea țintei de cel puțin 17 miliarde de dolari pe an.

„Achizițiile sunt tranzacționale și reversibile, reformele structurale nu”, subliniază Carmen Mitrea. China poate crește importurile de soia sau de avioane fără să își modifice subvențiile și capacitatea industrială care contribuie la excedentul comercial.

Pentru Bruxelles, obiectivele sunt mai largi: un comerț mai echilibrat, acces mai bun pe piața chineză și limitarea exporturilor care exercită presiune asupra industriei europene.

Pământurile rare, testul relației dintre Beijing și Occident

Unul dintre cele mai dificile dosare este cel al mineralelor critice. China promisese în luna mai îmbunătățirea accesului Statelor Unite la pământurile rare, însă livrările au rămas inegale, iar negocierile de la New York nu au produs un progres anunțat.

Pentru Europa, miza este directă, în condițiile în care dependența de China pentru anumite materii prime critice ajunge la aproximativ 90% în cazul unor pământuri rare. Controalele la export se află deja pe agenda negocierilor UE-China din octombrie.

O eventuală relaxare a licențelor pentru companiile americane ar crea un precedent pe care Comisia Europeană ar trebui să îl ia în calcul. Dacă Statele Unite ar obține acces preferențial fără o relaxare generală a restricțiilor, avantajul ar fi mai ales pentru producătorii americani.

Inteligența artificială și Taiwanul, limitele stabilizării

În privința inteligenței artificiale, SUA au propus un dialog cu China și un mecanism de notificare a incidentelor grave. Restricțiile americane privind exportul de cipuri avansate și echipamente pentru producția de semiconductori nu fac însă parte din negocieri.

„Un mecanism bilateral SUA–China ar putea modela securitatea inteligenței artificiale la nivel global înainte ca UE să fie implicată. Europa are AI Act, dar puterea de reglementare nu se transformă automat în puterea de a stabili regulile geopolitice”, notează Carmen Mitrea.

Dosarul Taiwanului marchează limita dintre stabilizarea economică și competiția strategică. În centrul discuțiilor se află pachetul de armament pentru Taiwan, estimat la aproximativ 14 miliarde de dolari și aflat în analiza Casei Albe.

„Pe subiectul Taiwan, contează mai mult ce refuză Trump să negocieze decât ce anunță cei doi lideri”, consideră Carmen Mitrea.

Bruxelles-ul își pregătește propria negociere cu Beijingul

La două săptămâni după summitul Trump-Xi, comisarul european pentru comerț Maroš Šefčovič urmează să se întâlnească la Beijing, pe 8–9 octombrie, cu ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao, pentru a doua reuniune a Consultărilor UE-China privind comerțul și investițiile.

Deficitul comercial al UE cu China a ajuns la 103 miliarde de euro în al doilea trimestru din 2026 și la aproximativ 234 de miliarde de euro în primele șapte luni ale anului.

„Washingtonul și Bruxelles-ul pun Beijingului întrebări diferite. SUA verifică dacă China își respectă angajamentele bilaterale și oferă concesii comerciale. UE verifică dacă China este dispusă să schimbe fluxurile comerciale și dezechilibrele structurale”, explică expertul.

Ce arată summitul despre relația SUA-China

Analiza lui Carmen Mitrea indică faptul că summitul de la Washington trebuie privit mai degrabă ca o continuare a stabilizării începute la Beijing decât ca o transformare a relației dintre cele două puteri.

„Summitul de la Washington nu va transforma competiția dintre SUA și China, ci continuă stabilizarea începută la Beijing”, arată expertul.

În timp ce Washingtonul pune accent pe rezultate măsurabile și rapid verificabile, Bruxelles-ul urmărește obiective mai structurale, precum accesul pe piață, reciprocitatea și cauzele supracapacității industriale chineze. „Aceste câștiguri pot rămâne însă tranzacționale și reversibile”, potrivit concluziei analizei.

Pentru Europa, miza summitului este astfel și modul în care eventualele concesii americano-chineze vor influența comerțul, industria și lanțurile de aprovizionare ale Uniunii Europene.