Democrații vor să limiteze puterile viitorilor președinți ai SUA, dacă vor câștiga alegerile intermediare
Democrații americani, încrezători că vor recâștiga majoritatea în Camera Reprezentanților, în urma alegerilor intermediare din 3 noiembrie, caută modalități de a restrânge atribuțiile președintelui.

Este puțin probabil ca demersul să producă schimbări semnificative cât timp Donald Trump rămâne la Casa Albă și are drept de veto. Democrații, care îl acuză de mult timp că abuzează de puterea executivă, vor totuși să transmită mesajul că țara are nevoie de garanții noi și mai solide, pentru ca viitorii președinți să nu urmeze exemplul lui Trump, scrie The Hill.
„Această administrație a scos la iveală breșele din sistemul nostru de control reciproc între puterile statului. Este evident că balanța a înclinat mult prea mult în favoarea executivului, iar încălcarea normelor arată că poate ar trebui să le consacrăm în lege“, a declarat deputatul democrat Suhas Subramanyam, din Virginia.
El a spus că este „uimit“ de faptul că președintele continuă să sfideze deschis Congresul. Legislativul nu poate face altceva decât să spere că agenții ale executivului, precum Departamentul Justiției, vor aplica unele dintre prerogativele sale, deși „este foarte clar că aceste instituții sunt acum loiale președintelui“.
„Avem multe de făcut pentru a repara lacunele din sistemul nostru“, a adăugat Subramanyam.
Inițiativa amintește de eforturile de la sfârșitul primului mandat al lui Trump, când democrații controlau Camera Reprezentanților. Atunci, ei criticau pe scară largă viziunea extinsă a lui Trump asupra puterii prezidențiale, în special încercările lui de a folosi funcția pentru a răsturna rezultatul alegerilor din 2020, pe care le pierduse.
Violențele din 6 ianuarie 2021 au dus la a doua sa punere sub acuzare (impeachment) și au creat impresia că și cariera lui politică se încheiase. După realegerea din 2024, Trump și-a exercitat însă puterile executive și mai agresiv. A grațiat persoane condamnate pentru infracțiuni violente, a redus drastic personalul federal și a deschis proceduri penale împotriva unor persoane pe care le consideră adversari politici.
Aceste decizii i-au înfuriat pe democrați și au reaprins interesul din partid pentru legi care să limiteze ceea ce ei consideră abuzuri. Unii compară momentul cu perioada Watergate, când Congresul a adoptat mai multe legi menite să restrângă puterile președintelui, după căderea în dizgrație a lui Richard Nixon.
„Ce am învățat de la administrația Trump este că ei au forțat limitele, le-au depășit în foarte multe feluri. Trebuie să înăsprim semnificativ regulile și să scriem în lege lucruri pe care Congresele de până acum le-au considerat de la sine înțelese, adică faptul că o administrație nu va încerca așa ceva“, a declarat deputatul democrat James Walkinshaw, din Virginia.
Grațierile
Una dintre reformele vizate de democrați este creșterea transparenței în privința grațierilor prezidențiale. Subiectul a revenit în atenție după ce Trump a grațiat sute de persoane acuzate de infracțiuni legate de atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie.
Fostul președinte Joe Biden și-a grațiat, în 2024, fiul, pe Hunter Biden, decizie care i-a înfuriat imediat pe republicani. Hunter Biden pledase vinovat pentru nouă acuzații federale de natură fiscală și fusese găsit vinovat de trei infracțiuni legate de procurarea și deținerea unei arme în 2018.
„Trebuie să ne asigurăm că antecedentele penale ale oricărei persoane grațiate sunt făcute publice. Trebuie, de asemenea, să împiedicăm persoanele grațiate să facă donații importante președintelui sau partidului său, ori familiei și apropiaților acestuia“, a spus Subramanyam.
El a susținut că „grațierile sunt, practic, de vânzare“: „Avem lobbyiști care își vând influența asupra grațierilor și spun: «Dacă îmi plătești atâta, îți obțin o grațiere, iar tu mai pui și o sumă într-un comitet de campanie» sau «Fă o afacere cu familia președintelui și te putem grația».“
În septembrie, Subramanyam a depus, împreună cu democrații Ted Lieu (California) și Joe Neguse (Colorado), un proiect de lege numit No Pardon Paydays Act. Acesta ar obliga procurorul responsabil de grațieri să transmită Congresului o analiză a antecedentelor penale ale fiecărei persoane grațiate. Proiectul ar interzice, totodată, ca acestea să facă donații mari către comitetele de acțiune politică legate de președintele care le-a grațiat.
Concedierile din administrație
Democrații vor să limiteze și puterea președintelui de a concedia angajați federali. Epurarea a fost una dintre prioritățile lui Trump în primul an al noului mandat, când a înființat Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), condus de Elon Musk, pentru a reduce personalul federal. Scopul declarat era reducerea cheltuielilor și eliminarea funcționarilor considerați parte din „statul paralel“ („deep state“).
Concedierile au fost contestate în instanțe, în unele cazuri cu succes. Până atunci, însă, mii de angajați federali ieșiseră deja la pensie sau se mutaseră în joburi din afara administrației. Subiectul contează în mod special pentru democrații din zona Washingtonului, care reprezintă un număr disproporționat de angajați federali și vor să-i protejeze pe acești alegători în viitor.
Alegerile de la jumătatea mandatului pun presiune pe Trump. Atmosferă sumbră la Casa AlbăWalkinshaw a anunțat că va depune din nou în ianuarie un proiect de lege numit Limit on Sweeping Executive Reorganization Act. Potrivit unui comunicat, textul ar cere aprobarea explicită a Congresului pentru „orice reorganizare propusă care reduce un număr mare de angajați federali, taie bugete sau externalizează funcții esențiale ale statului“.
„Este, evident, o reacție la ce am văzut: desființarea USAID, desființarea Departamentului Educației, închiderea de facto a Biroului pentru Protecția Financiară a Consumatorilor (CFPB). Proiectul ar restabili echilibrul dintre autoritatea constituțională a președintelui de a conduce administrația federală și puterea Congresului de a aloca bani și de a înființa și finanța agenții federale“, a explicat Walkinshaw.
Controlul asupra banilor publici
Democrații vor să consolideze și puterea Congresului de a decide asupra cheltuielilor, astfel încât fondurile aprobate de legislativ să fie folosite așa cum s-a stabilit. Administrația Trump a fost criticată pentru încercările de a bloca fonduri aprobate de Congres.
Oficiul American de Audit Guvernamental (GAO) a constatat, de exemplu, că Departamentul Sănătății și Serviciilor Umane a reținut în anul fiscal 2025 granturi de cercetare de peste 78 de milioane de dolari, încălcând Legea privind controlul blocărilor de fonduri (Impoundment Control Act). Trump a redirecționat, de asemenea, milioane de dolari destinate Serviciului Parcurilor Naționale către proiecte din Washington.
„Reclamele difuzate în timpul World Series și al meciurilor din play-off, plătite de guvernul american: de unde vin banii ăștia? Pentru că nu de la Congres“, a spus deputatul democrat Dave Min, din California.
„Ia bani de aiurea și îi realocă, la fel ca în cazul sălii de bal de la Casa Albă, al bazinului reflectorizant și al tuturor proiectelor sale favorite. Ia bani pe care noi i-am alocat pentru anumite scopuri și îi folosește în scopurile lui. Este complet ilegal. Problema este, din nou, că nimeni nu aplică legea“, a adăugat el.
Min, împreună cu democrații Eugene Vindman (Virginia) și Sam Liccardo (California), a depus anul trecut un proiect de lege care ar permite persoanelor fizice, statelor și autorităților locale să conteste în instanță blocarea fondurilor de către administrație.
Averea președintelui și interesele personale
Revenirea lui Trump la Casa Albă a coincis cu o creștere puternică a averii sale personale, de la 2,4 miliarde de dolari în 2024 la aproximativ 6,6 miliarde în prezent, potrivit Forbes.
Președintele spune că a beneficiat de o economie solidă, în special de creșterea bursei. O parte din câștiguri provin însă din moneda sa meme și din alte afaceri cu criptomonede controlate de familia sa, care a profitat de acest sector în timp ce Trump a relaxat reglementările din domeniu.
Democrații promit să înăsprească regulile. Au depus deja numeroase proiecte de lege care ar împiedica președinții să folosească funcția în scop personal. Unul dintre ele ar interzice șefului statului să dea în judecată propria administrație pentru a obține o despăgubire financiară, așa cum a făcut Trump cu fiscul american (IRS) mai devreme în acest an.
Trump s-a răzgândit. Va merge la mitingurile electorale din Iowa şi Kansas pe care le anulase. Casa Albă: „Nimeni nu muncește mai mult decât președintele”Este probabil ca democrații să promoveze și o lege care să interzică factorilor de decizie federali să dețină și să tranzacționeze acțiuni individuale. Republicanii din Cameră au adoptat anul acesta o variantă a acestui proiect, dar majoritatea democraților s-au opus, deoarece Trump era exceptat de la restricții. Alternativa democraților i-ar include pe președinte și pe vicepreședinte.
Strategia: legi populare, puse pe masa președintelui
„Trebuie să venim cu cele mai bune legi, care protejează poporul american și limitează corupția și abuzurile, și să le punem pe biroul președintelui. Dacă decide să blocheze prin veto o lege care limitează corupția, va rămâne înscris în evidențe că a făcut-o“, a spus Subramanyam, citat de The Hill.
„Am observat că, atunci când pui pe biroul președintelui legi bune, sprijinite masiv de public, el ajunge adesea într-o poziție în care fie le semnează, fie le lasă să intre în vigoare fără semnătură, în loc să le respingă. Trebuie să ne asigurăm că avem cele mai bune legi pe biroul lui și să-l forțăm să facă o alegere dificilă: să dea sau nu veto unei legi populare“, a continuat el.
Deputatul democrat Mark Pocan, din Wisconsin, consideră însă că democrații se vor concentra pe aplicarea corectă a legilor existente. El a spus că nu este neapărat nevoie de legi noi pentru a limita unele dintre acțiunile administrației.
„Majoritatea acțiunilor lui Trump au fost ilegale, așa că cel mai simplu mod de a le contracara nu este să încerci să treci o lege nouă prin Cameră și prin Senat și să o aduci la semnat omului împotriva căruia lupți“, a declarat Pocan.
„Va trece prin instanțe și prin aplicarea legilor în vigoare. În al doilea rând, putem încerca să depunem proiecte de lege pentru a atrage atenția asupra unor lucruri. Dar credeți că Donald Trump le va semna? Mai puțin probabil, așa că vom proceda în modul cel mai eficient“, a adăugat el.




















































