Rusia va apela la banii contribuabililor pentru a continua finanțarea războiului din Ucraina. Taxe mai mari și economie în stagnare în 2026

Rusia, a cărei economie este tot mai afectată de costurile războiului din Ucraina și de sancțiunile internaționale, va apela la economiile contribuabililor începând cu 2026 pentru a susține campania militară, arată o analiză realizată de EFE. În același timp, industrii-cheie se află în dificultate, iar piața internă este dominată tot mai mult de companii chineze.

Putin a decis să continue războiul și să amâne negocierile de pace. FOTO: AFP

Ministerul rus al Finanțelor a anunțat recent majorarea cotei de TVA de la 20% la 22% începând de anul viitor, justificând măsura prin „prioritatea strategică” de a asigura finanțarea securității și apărării, precum și sprijinul social pentru familiile celor implicați în „operațiunea militară specială” din Ucraina, așa cum numesc rușii invazia din Ucraina.

În pofida creșterii prețurilor, a scăderii investițiilor și a diminuării cererii interne, președintele Vladimir Putin a decis să continue războiul și să amâne negocierile de pace până la atingerea obiectivelor stabilite de Kremlin. De curând, în cadrul Consiliului de Stat, Putin a susținut că populația va înțelege și va sprijini creșterea taxelor, atât timp cât statul își va respecta obligațiile sociale și va garanta securitatea națională, relatează Agerpres.

Industria energetică și marile companii de stat, în criză

Sectoare strategice precum petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia se confruntă cu dificultăți majore, la fel ca și marile corporații de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD. În urma ultimelor sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu 35% în luna noiembrie și ar putea înregistra un declin suplimentar de 50% în decembrie.

Autoritățile de la Moscova nu își permit însă salvarea acestor companii prin injecții de capital, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o tempera, în condițiile în care climatul investițional a fost deja grav afectat.

„Dinamismul economiei în acest moment este aproape zero. Este ca o maşină în punct mort cu motorul pornit, aşa cum este cazul industriei militare, care funcţionează la putere maximă”, a declarat economista Aleksandra Prokopenko, de la Carnegie.

Vicepremierul rus Aleksandr Novak a recunoscut în această săptămână că Rusia nu va ieși din stagnarea economică înainte de 2027. Ministerul Economiei estimează pentru acest an o creștere a PIB de doar 1%, comparativ cu 4,1% în 2024.

Presiune fiscală crescută asupra populației

În contextul scăderii drastice a veniturilor bugetare, Kremlinul a ales să majoreze povara fiscală în loc să reducă cheltuielile. Pe lângă creșterea TVA, vor fi majorate impozitele pe venit și pe profit, vor fi eliminate facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor, iar taxele pe autoturisme vor crește, în ciuda dificultăților din acest sector.

Companiile de tehnologie vor fi printre cele mai afectate, urmând să plătească un impozit dublu, de la 7,6% la 15%. Totodată, autoritățile au continuat confiscarea activelor private, valoarea acestora ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, aproape 2% din PIB, în urma naționalizării a peste 100 de active din 2022.

Risc de stagflație și tensiuni între autorități

Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale ar putea declanșa o reacție în lanț, cu scăderi suplimentare ale cererii și creșteri ale prețurilor. Opozantul rus Igor Lipsiț consideră că IMM-urile vor fi cele mai afectate și că măsurile vor stimula economia subterană.

În același timp, aprecierea puternică a rublei – cu 45% în acest an – creează probleme suplimentare economiei, existând riscul apariției stagflației, adică stagnare economică combinată cu o creștere semnificativă a prețurilor. Experții anticipează intensificarea disputei dintre Banca Centrală a Rusiei, care susține o politică monetară strictă pentru combaterea inflației, și mediul de afaceri, care solicită o rublă mai slabă și reducerea dobânzilor pentru relansarea investițiilor.