Economia de război a Rusiei, pe butuci. Ce resurse mai are Moscova pentru a continua războiul

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Rusia se confruntă cu o criză bugetară în toată regula, iar mașinăria de război înghite bani care nu mai există decât pe hârtie, apreciază experți în economie consultați de Kyiv Independent.

putin profimedia jpg

„Pentru a menține mașinăria militară în funcțiune în acest fel, este nevoie de mult mai mulți bani - și aceștia pur și simplu nu există”, a apreciat politicianul rus de opoziție Vladimir Milov, autorul unui raport pentru grupul de experți Fundația Rusia Liberă.

Deficitul bugetar este „cea mai gravă problemă economică și politico-economică a Rusiei”, apreciază și Vladimir Dubrovski, economist senior la Centrul pentru Cercetări Sociale și Economice din Ucraina

Rusia a avut șapte ani consecutivi de deficit bugetar ridicat (peste 2%) - o serie nemaivăzută din 1999, potrivit raportului. Guvernul rus a renunțat oficial la obiectivul de a menține deficitul sub 1% din PIB.

Pentru anul 2025, deficitul proiectat a fost majorat cu 0,5%, până 2,6%. Guvernul se așteaptă ca deficitul din 2026 să scadă la 1,6% din PIB, dar analiștii estimează că această proiecție este probabil nerealistă.

Rusia prognonează un deficit destul de mare în 2025 și se așteaptă ca acesta să scadă în 2026, „dar aceste cifre sunt doar iluzii”, a declarat Benjamin Hilgenstock, șeful departamentului de cercetare și strategie macroeconomică de la Institutul KSE, precizând că acestea sunt subestimate.

„Dacă războiul continuă, deficitul va crește aproape cert în mod semnificativ, așa cum s-a mai întâmplat”, a declarat el pentru Kyiv Independent. „Mai mult, această estimare nu ia în calcul impactul potențial al viitoarelor sancțiuni economice”.

Hilgenstock a adăugat că, în orice caz, un deficit de 2-3% din PIB este „mult pentru Rusia, întrucât nu are acces la finanțare precum țările normale”.

Astfel, Moscova depinde de împrumuturile interne și de rezervele limitate de bani, după ce activele de 300 de miliarde de dolari ale Băncii Centrale au fost înghețate de Occident.

Nu poate obține un împrumut nici de la China, care a refuzat să ofere împrumuturi guvernamentale.

Un război tot mai scump

Kremlinul a fost  obligat— cel puțin pe hârtie — să limiteze creșterile suplimentare ale cheltuielilor militare pentru a-și ține balanța contabilă sub control. Moscova publică însă doar proiecții, nu și cifre reale privind aceste cheltuieli.

De pildă, potrivit proiectului de buget pentru perioada 2026-2028, cheltuielile pentru apărare vor scădea treptat ca pondere din PIB - de la 6,3% în 2025 la 5,5% în 2026 și 2027, respectiv 4,7% în 2028.

„Complexul militar-industrial se confruntă cu greutăți financiare. Menținerea funcționării chiar și în ritmul actual - fără reducerile suplimentare pe care le-am văzut - devine din ce în ce mai dificilă”, apreciază Milov. 

Aceste cifre arată că Rusia își permite doar un război la scară redusă, dar nici acesta pentru multă vreme.

Faza actuală a războiului „nu este foarte intensă” în ceea ce privește utilizarea echipamentului militar, precum tancurile, bazându-se în principal pe atacuri cu drone, atacuri cu rachete și ofensive localizate.

Tăierea bonusurilor la recrutare în mai multe regiuni mari reflectă criza bugetară mai amplă a Rusiei, a notat Milov.

Rusia rămâne fără opțiuni

Cum rutele tradiționale de finanțare sunt inaccesibile, opțiunile Rusiei de a-și finanța deficitul bugetar sunt limitate: lichiditățile din fondul suveran au scăzut la 4,2 trilioane de ruble (50 de miliarde de dolari), mult sub deficitul de 5,7 trilioane de ruble (70 de miliarde de dolari) așteptat doar pentru 2025.

Împrumuturile interne prin intermediul obligațiunilor de stat sunt, de asemenea, imposibile în condițiile actuale, dat fiind că randamentele obligațiunilor pe 10 ani depășesc 15%.

Rusia a majorat taxele și a mărit TVA-ul, dar aceste venituri acoperă doar o mică parte din necesar, astfel că singura opțiune rămasă este emisiunea monetară.

„Împrumuturile interne la scară largă ar deprima și mai mult economia și le-ar aminti imediat elitelor ruse de dezastruosul colaps financiar din 1998, care a fost provocat de același tip de finanțare deficitară la rate ridicate ale dobânzii”, a declarat Dubrovski.

Cum poate Occidentul să strângă cu ușa Rusia

Potrivit lui Milov, criza economică și bugetară care se adâncește în Rusia este o consecință directă a sancțiunilor occidentale.

Astfel că ce poate face Europa este să renunțe în mod accelerat la importurile energetice rusești - reducându-le la 0 până în 2028.

„Acest lucru este extrem de important”, a spus el, adăugând că livrările de gaze către Slovacia și Ungaria , precum și exporturile de GNL către Europa de Vest, rămân printre principalele surse de venit ale Gazprom.

„Aceste livrări aduc Gazpromului peste jumătate din profitul său total”, a declarat Milov.

Vasili Astrov, economist senior la Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena, consideră că înrăutățirea performanței fiscale a Rusiei în acest an a avut la bază doi factori - prețurile globale mai mici pentru petrol și o rublă supraevaluată.

Alți experți consideră că plafonarea prețului petrolului  este cea mai semnificativă măsură împotriva Rusiei, și aceasta nu a intrat încă pe deplin în vigoare.

Milov a subliniat că sancțiunile occidentale - nu o singură „măsură magică”, ci mai degrabă un sistem complex de restricții - funcționează.

„Inflația și ratele dobânzilor ridicate sunt, firește, un produs direct al sancțiunilor”, conchide expertul.

Rusia

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite