Rusia se pregătește de o nouă mobilizare: mii de rezerviști chemați sub arme. Unde vor fi trimiși de Putin?

În timp ce oficialii de la Kremlin evită să recunoască pierderile masive suferite de armata rusă în ofensiva din primăvară și vară, Moscova pregătește o nouă mobilizare. Mii de rezerviști civili urmează să servească în armată, însă autoritățile insistă că aceștia „nu vor fi trimiși în Ucraina”.

Recruți ruși/FOTO:X

Declarația a venit de la viceamiralul Vladimir Țîmlianski, adjunct al Direcției principale de organizare și mobilizare din cadrul Statului Major rus, care a anunțat că rezerviștii vor fi chemați pentru „asigurarea securității obiectivelor strategice”.

Într-o conferință de presă la Moscova, Țîmlianski a încercat să liniștească opinia publică, afirmând că noii mobilizați nu vor fi implicați în lupte, ci vor avea misiuni de „securitate în spatele frontului”, în contextul intensificării atacurilor ucrainene cu drone asupra teritoriului rus.

Totuși, presa independentă rusă a subliniat rapid că, potrivit legii, acești rezerviști ar putea fi trimiși și în regiunile Kursk, Belgorod sau Briansk, unde Ucraina desfășoară de ani buni incursiuni limitate peste graniță.

Surse citate de publicația Kyiv Post au relatat că, odată ajunși într-o unitate, militarii ruși sunt adesea presați — uneori prin violență sau detenție — să semneze contracte care le permit trimiterea pe frontul din Ucraina.

Mobilizați pentru „pază”, trimiși în zone-țintă

Chiar și în misiuni de „pază”, riscurile rămân ridicate. Forțele ucrainene lansează zilnic sute de atacuri asupra bazelor și infrastructurii militare ruse, unele la peste 2.000 km distanță de linia frontului. Țintele prioritare: infrastructura energetică și fabricile de armament.

Ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a anunțat la 13 octombrie o schimbare majoră de strategie: trecerea de la recrutările bianuale de tineri de 18-19 ani la o „mobilizare permanentă”, care permite chemarea continuă a rezerviștilor fără decretarea mobilizării generale.

Oficial, măsura este justificată prin „nevoia de a întări securitatea națională”. Neoficial, experții o leagă direct de pierderile masive din Ucraina. Kremlinul evită în continuare să recunoască războiul ca atare, preferând să vorbească despre „operațiunea militară specială”, într-o narațiune de pace și prosperitate promovată de presa de stat.

Pierderile, tot mai greu de ascuns

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, noile modificări legislative permit Kremlinului să trimită rezerviști și „în timp de pace”, extinzând astfel baza legală pentru implicarea lor în războiul din Ucraina.

„Forțele ruse continuă să sufere pierderi semnificative și au nevoie constantă de întăriri pentru a-și menține operațiunile ofensive”, arată raportul ISW.

Datele prezentate de The Economist pe 18 octombrie indică faptul că, între ianuarie și septembrie 2025, Rusia ar fi pierdut cel puțin 100.000 de militari uciși sau dispăruți, pentru a cuceri doar 0,4% din teritoriul ucrainean.

Analistul islandez Ragnar Gudmundsson, unul dintre cei mai citați statisticieni ai războiului, estimează că din februarie 2022 și până în toamna acestui an, armata rusă a pierdut peste 1,13 milioane de oameni – uciși, răniți sau dispăruți. Dintre aceștia, aproape 300.000 ar fi morți confirmați.

În 2025, pierderile s-au accentuat dramatic: peste 1.000 de militari pe zi în medie, iar în zilele de lupte intense – chiar 2.000.

„Moartea în buclă” pe frontul ucrainean

Sursele ucrainene și occidentale explică aceste cifre prin noile tactici de apărare adoptate de Kiev. Armata ucraineană folosește combinații de drone FPV, artilerie și mortiere care transformă zonele de atac într-un „no man’s land” de până la 30 de kilometri, în care 70-90% dintre atacatori sunt loviți înainte de a ajunge la obiectiv.

Între 10 și 16 octombrie, în apropiere de Pokrovsk, brigăzile ucrainene „Azov”, 82 Aeropurtată și 93 Mecanizată au respins patru atacuri succesive ale forțelor ruse, distrugând zeci de blindate și provocând circa 300 de victime.

Videourile publicate de unitățile ucrainene arată coloane rusești decimate sub focul dronelor și al artileriei. Potrivit rapoartelor de presă, brigăzile rusești 40 și 155 de infanterie navală au înregistrat pierderi grele. Chiar și canalele rusești de Telegram, apropiate de aceste unități, vorbesc despre „tactici sinucigașe” și „carne de tun”.

Rusia pare astfel prinsă într-o spirală periculoasă: ascunde pierderile, dar își epuizează forța de luptă. Mobilizarea „pentru pază” ar putea fi doar o nouă etapă într-un război pe care Kremlinul nu îl poate câștiga, dar nici opri.