Reportaj Reuters: România trimite ambulanţe în războiul pentru Republica Moldova cu Rusia

La o aruncătură de băţ de tancul sovietic T-34 din centrul oraşului Bălţi din R. Moldova există un serviciu medical de urgenţă înfiinţat de România, o mişcare de soft-power pentru scoaterea vecinului său estic de pe orbita Moscovei, scrie Reuters.

Îngrijorată de intenţiile Rusiei, după ce Ucraina a pierdut Crimeea şi o parte din teritoriul din est a trecut sub controlul sepatiştilor susţinuţi de Rusia, România încearcă să aducă Republica Moldova în sfera de influenţă a Uniunii Europene. 

Unii localnici sunt precauţi în legătură cu intenţiile României, dar mulţi sunt recunoscători în această parte a Republicii Moldova, unde sătenii merg cu greu pe drumurile neasfaltate şi noroioase, iar maşinile vestice, ca ambulanţele roşii Wolkswagen, sunt destul de noi încât să obţină saluturi de la copii.

„Oamenii care sună la numărul de urgenţă 903 ne cer să le trimitem maşini roşii, cu oameni îmbrăcaţi în roşu”, spune Ion Picălău, un căpitan al noului serviciu de urgenţă, care a fost la cursuri şase luni în România, pentru acest loc de muncă.

Moscova a ameninţat că apropierea de Europa a Republicii Moldova ar putea însemna pierderea regiunii transnistrene de tot.

Guvernul României este neutru şi spune că deşi vede Rusia ca pe o ameninţare serioasă de securitate, va susţine lupta care este, în momentul de faţă, mai degrabă economică decât militară.

„Principala armă a Rusiei nu constă în avioane, tancuri sau fregate. Este energia”, a spus premierul Victor Ponta în noiembrie, care a promis că va face eforturi în continuare pentru conducta de gaz care leagă cele două state.

Republica Moldova este împărţită între majoritatea vorbitoare de limbă română şi regiunea transnistreană, unul din seria de conflicte îngheţate ale Rusiei.

Generalul NATO Philip Breedlove a spus că forţele ruse ar putea anexa regiunea transnistreană foarte uşor. Moscova a negat că ar avea asemenea planuri.

România, membră NATO şi UE, a luptat ca Republica Moldova să semneze un acord de asociere cu UE în iunie şi, în timp ce Rusia a impus embargouri pe fructele, legumele, vinul şi carnea din Republica Moldova, România a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova.

Cetăţenii Republicii Moldova pot călători în UE fără vize şi, pentru a scădea dependenţa de gazul rusesc, România vrea să extindă gazoductul care leagă cele două state până la Chişinău, oferind gaz la preţul de 263 de dolari pe metrul cub, fără tarifele de transport, care încă se negociază.

România a finanţat trei sferturi din proiectul iniţial de 26 de milioane de euro şi ar putea finanţa şi extinderea până la Chişinău. Andrian Candu, ministrul Economiei în exerciţiu, a estimat costurile pentru continuarea proiectului la 200 de milioane de euro, din care România investeşte 120 de milioane.

Pe lângă cursurile pentru angajaţii SMURD de la Bălţi, România a donat Republicii Moldova cinci ambulanţe. Elicopterele SMURD din România zboară peste graniţă pentru a transporta victimele la Chişinău sau la Iaşi, dacă au dublă cetăţenie.

România a donat, de asemenea, microbuze şi cărţi pentru şcoli, a dat paşapoarte pentru 500.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova şi a finanţat studii în România, inclusiv a ministrului Economiei, Andrian Candu.

Acest suport este susţinut de cetăţenii României, din care trei sferturi susţin unirea cu Republica Moldova.

Graffiti şi abţibilduri pro unire decorează zidurile, stâlpii şi trenurile din România, iar în februarie a apărut un grup transpartinic în Parlament care face lobby pentru unire.

În Republica Moldova doar o parte din parlamentari susţin unirea, iar o mare parte a electoratului este de stânga şi se opune legăturilor mai strânse cu UE.

„Oamenii de pe cealaltă parte a Prutului, din România, sunt fraţii noştri de sânge, deci cred că ajutorul lor este sincer”, spune Vasile Braghiş, un om de afaceri din Republica Moldova. „Totuşi, majoritatea populaţiei din Republica Moldova susţine continuarea statalităţii”.

Aderarea la UE ar putea fi un proces lung şi obositor. Membrii Comisiei Europene spun că nu au în vedere noi membri pentru următorii cinci ani. Ca Republica Moldova să ajungă stat candidat, trebuie să atingă nişte standarde în privinţa drepturilor omului, statului de drept şi trebuie să aibă o ecnomie de piaţă funcţională.