Propaganda rusească îşi turează motoarele. Cum cucereşte Kremlinul Republica Moldova

Acţiuni culturale şi umanitare, privatizarea unor întreprinderi strategice, finanţarea unor partide şi asociaţii obşteşti, expansiunea mediatică, susţinerea regiunii separatiste sunt instrumentele „subtile“ folosite de Rusia pentru a-şi menţine influenţa în Moldova şi a-i opri avântul european

În ultimul an se atestă o veritabilă ofensivă rusească în Republica Moldova. Aceasta are loc pe diverse căi: de la concerte gratuite cu vedete din Rusia şi împărţirea panglicilor „Sfântul Gheorghe“ până la preluarea controlului asupra unor active strategice şi susţinerea tendinţelor secesioniste din diverse regiuni ale ţării.

O mare parte din acţiunile culturale au loc în colaborare sau chiar au fost organizate de Rossotrudnicestvo (Agenţia Federală a Rusiei pentru afaceri cu CSI, conaţionalii de peste hotare şi pentru cooperare internaţională umanitară), care de un an este principalul promotor al conceptului de „soft power“ de tip rusesc şi pentru ale cărei acţiuni este prevăzut un buget de circa 300 de milioane de dolari.

Fenomenul Rossotrudnicestvo

Aflat la 12 aprilie la Chişinău, cu prilejul aniversării a cincea de la fondarea Centrului de Ştiinţă şi Cultură Rusă, Konstantin Kosaciov, preşedintele Rossotrudnicestvo, a declarat că „soft power“ este acum principalul instrument de politică externă a Rusiei în spaţiul postsovietic. „În viziunea mea, un exemplu de soft power sunt oamenii care încep să lucreze, din propriile convingeri, subliniez – nu pentru altă ţară, acesta ar fi deja modelul coloanei a cincea -, dar încep să lucreze în folosul bunelor relaţii ale ţării sale cu acel stat care este un potenţial partener“, a declarat Kosaciov.

Centrul rus pentru cultura şi ştiinţă de la Chişinău FOTO rs.gov.ru

Oficialul rus susţine că, în urma evenimentelor din Ucraina, conducerea Federaţiei Ruse a tras unele concluzii, inclusiv referitoare la necesitatea extinderii reţelei de centre de ştiinţă şi cultură rusă. „Noi am analizat situaţia şi am constatat că în Ucraina, de mai mulţi ani, activează 15 centre germane, 11 franceze, cinci britanice, patru israeliene şi 10 chineze, în timp ce Rusia avea doar două. Aşa că vom deschide noi centre“, a afirmat Kosaciov. În Republica Moldova, pe lângă centrul de acest fel care există la Chişinău, anul viitor va fi deschis unul şi la Tiraspol.

Televiziunile politicienilor moldoveni, laudă Rusia pentru asistenţa acordată Tiraspolului

Un alt element al strategiei „soft power rusesc“ sunt proiectele de investiţii ale organizaţiei Integrarea Euroasiatică desfăşurate în regiunea separatistă, pentru care Rusia a alocat peste 140 de milioane de dolari. „Este foarte important ca despre acest ajutor de proporţii al Federaţiei Ruse să se afle şi în Republica Moldova“, se precizează într-un comunicat al acestei organizaţii, despre a cărei activitate au relatat cu lux de amănunte şi câteva televiziuni de la Chişinău, inclusiv unele controlate de politicieni din coaliţia de guvernare.

Acum autorităţile de la Tiraspol se pregătesc de zor de vizita vicepremierului rus Dmitri Rogozin, care urmează să vadă rezultatele a 12 proiecte realizate în regiunea separatistă. 

Strategie în ambalaj inocent

„Această strategie de extindere a influenţei ruseşti în Republica Moldova este vizibilă de trei ani şi, de ce mai multe ori, are un ambalaj inocent. Printre agenţii de influenţă se numără atât politicieni ca Vladimir Voronin, Igor Dodon şi Mihail Formuzal, dar şi feţe bisericeşti, precum Episcopul de Bălţi şi Făleşti Marchel, organizaţii neguvernamentale de tipul Ligii Tineretului Rus, presa de limbă rusă etc. Enumărarea tuturor agenţilor de influenţă ar putea ocupa zeci de pagini. Scopul lor de bază este promovarea integrării ţării noastre în Uniunea Euroasiatică, înlăturarea actualei coaliţii de la guvernare şi compromiterea vectorului european al ţării noastre“, explică analistul politic Oazu Nantoi.

Vom simţi efectele la alegeri

În opinia expertului, din arsenalul rusesc nu lipsesc nici instrumentele economice, inclusiv embargoul asupra vinurilor şi ameninţările cu noi restricţii la importurile în Rusia. În plus, în ultimul an, o companie ruseasă a luat în concesiune Aeroportul Internaţional Chişinău, iar Vneşeconombank, instituţie controlată de Guvernul rus, a preluat un pachet important de acţiuni la Banca de Economii.

Fosta bancă a statului a ajuns pe căi oculte sub controlul Vneşeconombank, instituţie ce aparţine Guvernului rus FOTO Adevărul

„Evident, trebuie să existe o delimitare între proiectele economice ce au drept scop dezvoltarea unor afaceri reciproc avantajoase şi cele care au scopuri ascunse. Se întâmplă ca sectoare întregi din economia naţională să ajungă sub control străin. Cu ce se poate termina, de exemplu, ofensiva rusească din sistemul bancar? Vom vedea la toamnă, când putem avem surprize extrem de neplăcute“, constată Oazu Nantoi.

Comentatorul nu exclude că ne putem trezi cu probleme şi din partea companiei Gazprom, care de trei ani refuză să semneze un nou contract de import a gazelor în Republica Moldova. Astfel, în pragul alegerilor parlamentare, gigantul rus ar putea majora preţul de livrare sau, şi mai rău, să întrerupă aprovizionarea cu gaze naturale în timpul iernii. O astfel de mutare ar putea lovi în actuala guvernare şi ar ajuta pe comuniştii moldoveni şi alte partide proruse să preia puterea.

Rusia trece de la soft power la hard power

Politologul rus Serghei Karaganov scrie într-un articol din revista „Rusia în politica globală“ că Moscova a ajuns la apogeul puterii sale în regiune, iar evenimentele din Ucraina arată că şi-a schimbat în mod deliberat strategia de concurenţa cu Occidentul pentru spaţiul postsovietic, trecând de la soft power la hard power. Expertul rus nu exclude că după Crimeea Rusia ar putea încorpora şi alte teritorii din Ucraina şi spaţiul postsovietic.