Maia Sandu s-a întâlnit la Strasbourg cu Roberta Metsola și Kaja Kallas. Despre ce au discutat
0Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut la Strasbourg întrevederi cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Discuțiile au vizat sprijinul Uniunii Europene pentru parcursul european al Republicii Moldova.
Tot la Strasbourg, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut întrevederi și cu liderii grupurilor politice europene, fiind vorba de grupul Partidului Popular European, grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, grupul Renew Europe, grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și grupul Verzilor.
,,Șefa statului a discutat despre necesitatea continuării sprijinului ferm al legislativului comunitar pentru parcursul de aderare la UE, inclusiv prin susținerea economică acordată țării noastre.Maia Sandu a salutat și decizia de a deschide la Chișinău un birou de legătură al Parlamentului European. În cadrul discuțiilor, Președinta a subliniat progresele țării noastre pe drumul european, importanța menținerii cursului democratic și a asigurării integrității alegerilor, precum și necesitatea unui răspuns comun la provocările actuale de securitate. Șefa statului a accentuat că Moldova își poate asigura pacea și securitatea printr-o diplomație activă bazată pe relații solide cu partenerii și vecinii săi”, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale de la Chișinău.
Alocațiune în plenul Parlamentului European
În aceeași zi, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a rostit un discurs în plenul Parlamentului European, abordând alegerile parlamentare de la finalul lunii pe care le-a descris drept o bătălie crucială, precum și amenințările războiului hibrid dus de Moscova împotriva țării sale.
,,Am rezistat multor presiuni venite din partea Moscovei în trecut.Independența noastră a fost câștigată cu greu - cu dificultăți economice și politice și un conflict alimentat de Rusia pe pământul nostru. Iar de fiecare dată când ne-am exercitat cu adevărat dreptul de a alege liber, Moscova a ripostat: ne-a tăiat gazul, ne-a interzis vinul și fructele, a provocat tensiuni în regiunea transnistreană. Dar astăzi ne confruntăm cu un război hibrid fără limite - de o amploare nemaivăzută până la invazia pe scară largă a Ucrainei. Scopul Kremlinului este limpede: să captureze Moldova prin intermediul urnelor de vot, să ne folosească împotriva Ucrainei și să ne transforme într-o rampă de lansare a atacurilor hibride împotriva Uniunii Europene. De aceea sunt atât de importante aceste alegeri. Apărându-le, noi protejăm nu doar Moldova - dar și securitatea și stabilitatea regională. Doamnelor și domnilor, interferența nu începe și nu se încheie în ziua votului. Ea începe cu mai multe luni înainte și persistă cu mult după. Precum un virus, găsește slăbiciunile - și lovește. Abia ne revenisem după ingerința Rusiei de anul trecut când, în ianuarie, am fost aruncați într-o criză energetică artificială - menită să crească prețurile, să lase regiunea transnistreană în frig și beznă și să semene dezbinare între cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului.
Pe urmă au venit banii. Finanțarea ilicită a curs prin criptomonede, firme-paravan și carduri preplătite. Anul trecut, într-o singură zi, peste un milion de euro în numerar au fost confiscate pe aeroportul din Chișinău. Iar instituțiile noastre estimează că, pe parcursul anului, Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile din 2024. Astăzi, noi sume finanțează partidele sprijinite de Kremlin, cumpără influență, otrăvesc democrația. Anul trecut s-a ajuns și mai departe - la ceva cu care democrația noastră nu se mai confruntase vreodată: o schemă de cumpărare de voturi. O bancă rusească aflată sub sancțiuni a deschis 138.000 de conturi pentru a influența rezultatul prin intermediul unor plăți directe. Nu este ceva cu care să ne mândrim, dar arată cum Rusia identifică și exploatează vulnerabilitățile. Iată însăși democrația transformată într-o țintă. Interpușii Rusiei finanțează și proteste - puse la cale pe Telegram, cu transport asigurat și oameni momiți cu promisiuni de mii de euro. Sunt răspândite minciuni. E-mailuri false din numele instituțiilor statului. Deepfake-uri cu politicieni. Site-uri “internaționale” inventate care pretind a da știri imparțiale, dar promovează propaganda Kremlinului. Iar pe rețelele de socializare, un think tank românesc a constatat că doar o sută de conturi coordonate au promovat videoclipuri cu 13 milioane de vizualizări într-o singură lună. Comentariile lor — mii de rânduri copiate cuvânt cu cuvânt — reflectă o manipulare, nu o dezbatere autentică”, a subliniat președintele Maia Sandu.
Învățămintele Chișinăului
Mai mult, de la tribuna structurii europene, Maia Sandu a enumerat lecțiile învățate de țara sa, fiind pe „linia frontului în lupta pentru democrație”.
,,Prima: tăiați banii murdari și apărați alegerile.Banii iliciți sunt fluxul vital al influenței străine maligne. Dacă nu îi oprim, orice altă formă de apărare este compromisă. Îndeosebi alegerile trebuie apărate de acești bani. Observarea alegerilor trebuie să aibă loc dincolo de secțiile de votare: urmăriți banii, monitorizați manipularea informațiilor pe diverse platforme, demascați influența ascunsă.
A doua: construiți reziliență. Reziliență înseamnă securitate energetică, infrastructură interconectată și piețe integrate, astfel încât nicio democrație să nu poată fi șantajată. Dar reziliență înseamnă și o democrație care livrează: locuri de muncă, dreptate, oportunități pentru toți.
A treia: implicați cetățenii și câștigați lupta ideologică. Și chiar și atunci când democrația dă rezultate, trebuie să implicăm oamenii direct — prin informații clare, mass-media liberă, dezbateri deschise, în timp ce demascăm autocrațiile pentru ceea ce reprezintă: război, corupție și distrugere.
A patra: consolidați descurajarea și coordonarea. Agresiunea trebuie să devină prea costisitoare. Avem nevoie de capacități de apărare mai puternice, de intelligence și de capabilități cibernetice. Dar și de o coordonare mai strânsă. Amenințările hibride lovesc mereu acolo unde găsesc slăbiciuni; Europa trebuie să își unească forțele și să acționeze mai rapid.
A cincea: integrați și inovați. Țările candidate trebuie incluse în apărarea democrației. Nimeni nu este în siguranță până nu suntem cu toții în siguranță. Și precum au fost create atunci Planul Marshall și Radio Europa Liberă, astăzi avem nevoie de noi instrumente - expertiză digitală rapidă, etichetarea inteligenței artificiale, apărare cibernetică comună, noi modalități de implicare a cetățenilor”, a detaliat Maia Sandu.
La final, șeful statului vecin a venit cu un apel la unitate și responsabilitate civică către moldoveni: „Acum trebuie să facem pasul decisiv: să alegem un Parlament care să ducă Moldova în Uniunea Europeană. Viitorul Moldovei depinde de curajul și unitatea cu care vom merge la vot”.
Ulterior, Maia Sandu a fost aplaudată îndelung de cei prezenți în plenul Parlamentului European.
Se încarcă comentariile...
