Ce partide candidează la alegerile parlamentare din Republica Moldova și ce șanse au

Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a înregistrat 23 de concurenți electorali, printre care 15 partide politice, patru blocuri și patru candidați independenți. Cel mai recent sondaj arată că doar două formațiuni și un bloc au șanse să accedă în viitorul Parlament.

Alegerile parlamentare vor avea loc în data de 28 septembrie. FOTO: Arhivă

Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova a înregistrat în calitate de candidați electorali următoarele formațiuni politice: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidul Democrația Acasă (PDA), Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Partidul Social Democrat European (PSDE), Partidul Național Moldovenesc (PNM), Mișcarea Respect Moldova (MRM), Liga Orașelor și Comunelor (LOC), Alianța Moldovenii, Partidul Liberal, Uniunea Creștin-Socială din Moldova, Partidul Nostru, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Partidul Noua Opțiune Istorică, precum și Moldova Mare. Formațiunea din urmă a fost admisă recent în cursa parlamentară. Victoria Furtună, lidera Partidului Moldova Mare, a candidat independent la alegerile prezidențiale din toamna anului trecut, cu susținerea prorusului Ilan Șor, considerat principalul instrument al Kremlinului în destabilizarea Chișinăului. 

De asemenea, au fost înregistrate blocurile electorale: Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima Moldovei și Viitorul Moldovei, Blocul Alternativa, Blocul Unirea Națiunii și Blocul Împreună. 

Totodată, au fost înregistrați și candidații independenți: Olesea Stamate, Andrei Năstase, Victoria Sanduța și Tatiana Crețu.

Rezultatelor sondajelor

Conform celui mai recent sondaj făcut public la mijlocul lunii septembrie ce vizează scrutinul parlamentar, PAS nu va mai deține puterea. Potrivit rezultatelor sondajului realizat de CBS Research, la comanda comunității WatchDog.md, Partidul Acțiune și Solidaritate ar acumula 29,7% dintre voturi, iar Blocul Patriotic, care include PSRM, PCRM, Inima Moldovei și Viitorul Moldovei, ar obține 13,2% dintre sufragii, fiind urmat de Partidul Nostru cu 7,5% dintre voturi.

Sondajul a fost efectuat pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția cetățenilor din diaspora și a celor din regiunea separatistă transnistreană. Acesta a fost realizat în perioada 6–13 septembrie, pe un eșantion de 1.127 de respondenți, prin metoda interviu față în față (CAPI), având o marjă de eroare de ±2,9%.

Iar potrivit unui sondaj realizat de compania iData, PAS ar acumula 33,8% dintre voturi, Blocul Patriotic 30,1%, Blocul Alternativa 10,9%, iar Partidul Nostru va înregistra 9,3% dintre sufragii. Celelalte formațiuni nu au acumulat un număr suficient pentru accederea în Legislativ. 

Sondajul a fost efectuat în perioada 7-16 august, pe un eșantion de 1071 de persoane din 89 de localități. Eroarea maximă de eșantionare constituie ±2,9%.

Candidații formațiunilor cu șanse

Partidul Acțiune și Solidaritate are 104 candidați, în topul listei fiind actualul lider al PAS, Igor Grosu, care deține și funcția de președinte al Parlamentului. Acesta este urmat de premierul Dorin Recean și vicepreședintele Legislativului Doina Gherman. În listă sunt mai mulți membri ai Guvernului, printre ei fiind ministrul Afacerilor Externe, Mihail Popșoi, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. De asemenea, șanse are şi Maria Acbaș, o antreprenoare din Găgăuzia, care la alegerile parlamentare din anul 2021 a candidat pe listele formațiunii Congresul Civic condus de prorusul Mark Tcaciuk. 

Blocul Patriotic are 110 de aspiranți la fotoliul de deputat. În fruntea listei este fostul șef de stat Igor Dodon, care conduce în prezent Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Prorusul este urmat de comunista Diana Caraman și de lidera partidului Inima Moldovei, Irina Vlah, aceasta din urmă fiind interzisă recent în Lituania din cauza legăturilor sale cu Rusia. Totodată, mai sunt foștii premieri în perioada guvernării comuniste Zinaida Greceanîi și Vasile Tarlev, ultimul fiind președintele formațiunii Viitorul Moldova, care este are interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen. Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și unul dintre liderii blocului, ocupă abia locul 32.

În ceea ce privește Blocul Alternativa, acesta are 106 persoane în lista candidaților la funcția de parlamentar. Lista este condusă de Ion Ceban, primarul Chișinăului și liderul Mișcării Alternativa Națională (MAN), care a fost interzis în vara acestui an pentru o perioadă de cinci ani în România și spațiul Schengen, decizia luată pe fondul legăturilor sale cu Moscova de-a lungul timpului. Pe următoarele locuri sunt ceilalți lideri ai blocului, fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024 Alexandr Stoianoglo, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Ion Chicu, și președintele Congresului Civic, Mark Tkaciuk. Blocul se declară pro-european, dar liderii acestuia au manifestat contra apropierii Chișinăului de Bruxelles, au avut legăturii cu FSB sau și-au reiterat simpatiile pentru Moscova. 

Partidul Nostru, formațiunea care ar putea ajunge în Legislativ, a înaintat o listă de 102 candidați. Primul este liderul formațiunii Renato Usatîi, un controversat om de afaceri și fost primar al municipiului Bălți din nordul Republicii Moldova, care are mai multe dosare penale deschise atât în Republica Moldova, cât și în Federația Rusă. De asemenea, pe listǎ figurează mai mulți primari, printre care cel al orașului Drochia, Nina Cereteu, care și-ar fi construit o casă de circa 200 de metri pătrați pe un teren public din localitatea a cărei primar este. Aceasta susține că terenul a ajuns în posesia sa în mod legal. 

Țară parlamentară

Republica Moldova este una parlamentară, ceea ce înseamnă că Parlamentul, format din 101 de aleși, joacă un rol central în guvernare. 

În data de 28 septembrie, moldovenii sunt așteptați la urne pentru a alege componența viitorului Legislativ care va avea un mandat de patru ani. Scrutinul va fi cel de-al unsprezecelea exercițiu electoral de acest fel de la proclamarea independenței țării vecine și până în prezent. 

Scrutinul va fi declarat valabil dacă la urne se vor prezenta cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși în listele electorale, fiind un număr de 3.299.396 de oameni, inclusiv 277. 094 de persoane din regiunea separatistă transnistreană, conform datelor CEC.

Intenția Kremlinului 

Alegerile au o miză uriașă: parcursul european al țării vecine, care așteaptă să deschidă negocierile de aderare pe primul cluster. Potrivit experților consultați anterior de „Adevărul”, printre candidații acestor alegeri se numără și pioni ai lui Putin, liderul de la Kremlin urmărind instalarea unei guvernări pro-ruse și suspendarea drumului european al Republicii Moldova după modelul Georgiei.