Rezolvă vizita lui Merkel problemele dintre SUA şi Germania?

Angela Merkel este cea de-a doua personalitate germană ce primeşte distincţia „Medal of Freedom” după cancelarul Helmuth Kohl.

La începutul acestei săptămâni, Angela Merkel, Cancelarul Germaniei, a vizitat Washingtonul pentru a primi cea mai înaltă distincţie civilă oferită de statul american. Totuşi, primirea onorantă a Cancelarului Merkel la Casa Albă a fost umbrită de senzaţia răcirii relaţiilor germano-americane.

În ajunul călătoriei Cancelarului german, săptămânalul german Der Spiegel cita pe Fiona Hill, expert în probleme europene la Brookings Institution, care spunea: „la Washington, senzaţia dominantă este că prietenia Americii nu se mai află printre cele mai importante obiective ale Germaniei”. Iar atenţia pe care autorităţile americane au acordat-o acestei vizite părea să fie motivată de dorinţa administraţiei Obama să arate atât importanţa parteneriatului cu Berlinul, cât şi faptul că nu există motive serioase de nemulţumire în relaţia dintre cele două state.

În realitate, ultimul an nu a fost cel mai fructuos în materie de cooperare între cele două ţări. Deşi Germania continuă să susţină Statele Unite în probleme ca războiul împotriva terorismului – având un contingent militar considerabil dislocat în teatrele de operaţiuni din Afganistan, sau în dosarul nuclear iranian, în alte chestiuni cele două puteri nu au reuşit să stabilească o atitudine comună. Un punct important de fricţiune a fost intervenţia NATO în Libia, pe care Merkel nu a susţinut-o, Germania abţinându-se, alături de China şi Rusia, în timpul votului din Consiliul de Securitate care autoriza reacţia occidentală împotriva lui Gaddafi. Atitudinea Berlinului nu a trecut neobservată la Washington, Secretarul american de Stat, Hillary Clinton, aflându-se într-o vizită oficială în Germania declarând că „lumea nu putea aştepta o altă Srebrenica la Benghazi”.

De asemenea, politica economică a Germaniei, care are balanţă comercială excedentară, irită la Washington, Secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner, criticând această situaţie în mai multe ocazii. Din perspectiva americană politica germană de menţinere a excedentului comercial este o ameninţare la stabilitatea economiei globale. Berlinul şi Washingtonul au viziuni diferite asupra viitorului post-criză, Germania accentuând necesitatea austerităţii şi a tăierilor drastice pentru echilibrarea bugetelor naţionale. Pe de o altă parte, autorităţile americane consideră insuficientă implicarea Germaniei în problemele europene, Washingtonul considerând că reorientarea sa spre Asia lasă un vid de putere în Europa care ar trebui ocupat de Berlin, având în vedere statutul său de cea mai mare putere a continentului.

De aceea, vizita Angelei Merkel şi proiecţia imaginii unui parteneriat strâns erau necesare celor două ţări. Vorbind despre problema libiană cei doi lideri au pus accentul pe responsabilitatea colectivă şi dependenţa reciprocă, alegând să ignore refuzul Germaniei de a se implica în respectivul conflict. Merkel a subliniat că ţara sa, chiar dacă a refuzat să facă parte din coaliţia îndreptată împotriva lui Gaddafi, va susţine reconstrucţia Libiei. De asemenea, Merkel a subliniat că Germania va sta alături de Statele Unite în problema Afganistanului, „pe care nu-l vom abandona pe termen lung”.

Deşi întâlnirea dintre Obama şi Merkel a transmis dorinţa celor două părţi de a trece peste diferenţele de viziune, o parte a acestora, cum ar fi politica economică şi rolul european al Germaniei vor continua să alimenteze frustrările bilaterale. Totuşi, după cum cei doi lideri subliniau, într-o lume din ce în ce mai complicată de „ascensiunea marginalilor”, statele occidentale vor fi din ce în ce mai dependente una de cealaltă.