"Nouă ne place acasă, în Serbia noastră"

"Vreau să plec la studii. Încerc să obţin o bursă fie la Universitatea Centrală Europeană, la Budapesta, fie oriunde altundeva în Europa". Sunt cuvintele lui Goran, un tânăr sârb în

"Vreau să plec la studii. Încerc să obţin o bursă fie la Universitatea Centrală Europeană, la Budapesta, fie oriunde altundeva în Europa". Sunt cuvintele lui Goran, un tânăr sârb în vârstă de 24 de ani. Cu un master la universităţile occidentale îi cresc şansele la o slujbă mai bună în ţară.

Viitorul sârbilor este în Europa

Tineri, aşa cum este Goran, sunt poate sute: "Mulţi gândesc ca mine. Am colegi care vor să plece pentru o vreme, să facă bani acolo, şi după maximum 10 ani, să revină în Serbia şi să deschidă o afacere." Dar aceşti tineri nu pot obţine vize decât în cazuri excepţionale în care pot dovedi necesitatea plecării lor în străinătate.
Situaţia este însă în schimbare. În urmă cu câteva săptămâni, UE a semnat un important acord de preaderare cu Serbia menit să transmită un puternic mesaj sârbilor că viitorul lor este în Europa.

UE şi-a exprimat opţiunea foarte clar oferind Serbiei înainte de alegeri un acord de preaderare şi facilităţi pentru obţinerea vizelor, ambele condiţionate implicit de o victorie a democraţilor proeuropeni. Care dealtfel s-a şi întâmplat la alegerile din 11 mai.

Temerile jurnaliştilor italieni: un val de imigranţi sârbi

Ca o reacţie imediată, ziarul italian "La Stampa" a publicat un articol în care autorul vorbeste despre un viitor val de imigranţi sârbi care, susţin el, va urma aderării Serbiei la Uniunea Europeană. "În timp ce ministrul de interne al Italiei, Roberto Maroni, se grabea să pună pe picioare o soluţie pentru a alunga de pe teritoriul ţării românii şi ţiganii, pentru a-şi mulţumi alegătorii, UE pune bazele unui nou val de imigraţie, cea sârbă", scrie publicaţia italiană.

Explicaţia ziarului: există un precedent românesc, pus de altfel în ultimele luni în evidenţă prin numeroase incidente controversate. "În condiţiile în care la alegeri a câştigat coaliţia proeuropeană, Serbia va intra în curând în spaţiul Schengen şi nu va mai avea nevoie de vize aşa cum s-a întâmplat şi în cazul românilor", mai scrie "La Stampa".

Dar este Italia o ţintă pentru potenţialii emigranţi sârbi?

Potrivit statisticilor oficiale, în Italia sunt aproximativ 600.000 de români. Neoficial însă, organizaţiile neguvernamentale vorbesc de 1 milion de emigranţi. Principalul motiv pentru care românii pleacă în Italia este standardul de viaţă mai ridicat, care implică totodată şi salarii mult mai mari. Asta i-ar putea atrage şi pe sarbi, numai că specificul situaţiei lor ar putea face ca lucrurile să se petreacă altfel decât în cazul românilor, crede analistul pe probleme balcanice, Silviu Moldovan.

"Sârbii au circulat liber încă de pe vremea regimului comunist şi nu au creat niciodată probleme. Serbia era singura ţară din estul Europei din care se pleca liber, au plecat valuri la muncă şi nu au creat niciodată probleme", ne-a spus Silviu Moldovan. Daca ar fi ceva de care să se teamă, italienii ar trebui să ia aminte la reţelele mafiote albaneze, mai afirmă analistul.

Şi ar mai fi un aspect. Italia e o ţară latină, unde românilor le este mai uşor să inveţe să poarte o conversaţie. Nu ar fi aşadar şi cazul sârbilor sau al bulgarilor, care au intrat în UE odată cu românii. Potrivit statisticilor, bulgarii par să prefere să meargă la muncă în Grecia, în Statele Unite, în Canada, în Australia şi în Africa de Sud. Ţara avea nouă milioane de locuitori la căderea comunismului în 1989. Acum are 7,7 milioane de locuitori, în primul rând din cauza emigrării în masă.

Regimul vizelor, mai relaxat pe vremea Iugoslaviei

În anii '70 dezvoltarea economică a Republicii Iugoslavia era evidentă. Începând cu anul 1969, regimul comunist iugoslav a liberalizat regimul paşapoartelor şi a permis cetăţenilor să plece să lucreze în special în Europa. Iluzia a început să se destrame în anii '80 imediat după moartea fondatorului Iugoslaviei comuniste, Iosip Broz Tito.

La începutul anilor '80 Iugoslavia, a cărei creştere economică se bazase în mare măsură pe împrumuturi externe a trebuit să facă faţă unei crize a datoriilor externe. Pe un astfel de fundal s-au intensificat grevele muncitorilor industriali. Economic, tara a regresat, astazi avand de rezolvat nu doar problemele tranziţiei, ci şi consecinţele războiului civil care a condus la divizarea fostei Iugoslavii.

Chiar dacă mulţi sârbi văd în plecarea la muncă în străinătate o cale de rezolvare a problemelor economice actuale, puţini par să se gândească la stabilirea în occident. Şi aici nu e vorba doar de sârbii trecuţi de o anume vârstă. "Nu m-aş gândi la o plecare definitivă chiar şi dacă am fi în UE. Nouă ne place acasă, în Serbia noastră", ţine să sublinieze tânarul Goran.