Lăsat în voia sorții, conflictul israeliano-palestinian se acutizează în teren. „Împuşcă oameni, lansează rachete”

Procesul de pace israeliano-palestinian este tras pe linie moartă de ani de zile, iar normalizarea relaţiilor cu Israelul de către unele statele arabe, prin Acordurile Avraam, pare să fi îndepărtat şi mai mult perspectiva unei soluţionări a unuia dintre cele mai vechi conflicte din lume, arată un reportaj Agerpres.

Operațiune militară la Jenin FOTO: Profimedia

Tensiunile între cele două părţi se acutizează în teren, fiind agravate de violenţele provocate de coloniştii israelieni, care au crescut în intensitate în ultimele luni.

La începutul lunii iulie, armata israeliană a întreprins o operaţiune militară de două zile în tabăra de refugiaţi de la Jenin, care a fost cea mai mare din ultimii 20 de ani. Peste 1.000 de soldaţi israelieni au pătruns în tabăra de 13.000 de refugiaţi, care a fost vizată inclusiv de lovituri aeriene cu drone, au intrat în numeroase case distrugând pereţii şi au decopertat asfaltul de pe străzi, provocând pagube reţelelor de furnizare a apei şi curentului electric.

Scopul declarat al operațiunii a fost arestarea unor combatanţi locali, confiscarea de arme şi explozibili şi în general diminuarea capacităţii brigăzilor locale de a lovi armata israeliană sau de a comite atacuri în Israel. Bilanţul a fost de 12 morţi în rândul palestinienilor şi de un mort în rândul armatei israeliene. În plus, câteva sute de persoane au părăsit tabăra de la Jenin din cauza celei mai grave escaladări a violenţelor de la a doua Intifada, în 2002.

Reporterii Agerpres au intrat în tabăra de refugiaţi de la Jenin la peste trei săptămâni după operaţiunea militară israeliană din 4 şi 5 iulie, iar aglomeraţia urbană din perimetrul de 0,5 kilometri pătraţi prezenta încă din plin semnele operaţiunii armate israeliene.

Baricade din bare de metal încrucişate blochează intrarea pe unele străzi din tabăra de refugiaţi, iar luptători înarmaţi veghează cu atenţie cine pătrunde într-unul dintre locurile devenite un simbol pentru rezistenţa împotriva ocupaţiei israeliene, după cum ne spun localnicii.

„Îi împuşcă pe oameni, lansează rachete”

Maşinile carbonizate pot fi în continuare întâlnite în interior, la tot pasul, precum şi grămezile de moloz apărute după decopertarea a sute de metri de asfalt cu buldozerele de către armata israeliană, care susţine că a căutat explozibili amplasaţi sub carosabil şi pe care combatanţii locali îi detonau de la distanţă la trecerea vehiculelor militare israeliene.

Singurul loc în care praful şi devastarea nu sunt lăsate să pătrundă este cimitirul din tabără, unde mormintele, dintre care unele acoperite cu gresie, sunt îngrijite cu atenţie. Aici se află, printre alţii, cei 300 de „martiri" care au murit din 1990 încoace în confruntările cu armata israeliană, după cum afirmă fostul parlamentar palestinian Jamal Hwail.

Cei 12 morţi în operaţiunea israeliană din 4-5 iulie au fost înmormântaţi separat în tabăra de refugiaţi, la marginea unui loc viran care nu este deocamdată împrejmuit.

„Israelienii vin în tabăra noastră, cu arme, tancuri, şi îi împuşcă pe oameni, lansează rachete din avioane pentru a ucide rezistenţa din tabără", a declarat pentru jurnaliştii români Jamal Hwail folosind timpul prezent, parcă pentru a arăta că o astfel de operaţiune se poate repeta oricând.

La funeralii, reprezentanţii Autorităţii Palestiniene au fost huiduiţi şi li s-a cerut să plece, iar preşedintele Mahmoud Abbas, care a făcut după câteva zile o vizită la Jenin, nu ar fi avut nici el parte de o primire foarte călduroasă.

Întrebat dacă oamenii din tabără sunt dezamăgiţi de Autoritatea Palestiniană, fostul parlamentar şi actual membru Fatah Jamal Hwail nu a negat.

„Da, oamenii sunt dezamăgiţi. Vrem unitate între poporul palestinian şi liderii palestinieni, între poporul palestinian şi partide pentru a scurta drumul către libertate", a spus el.

În cadrul unui briefing pentru jurnaliştii români, premierul palestinian Mohammad Shtayyeh a fost întrebat ce spune despre afirmaţiile unor politicieni israelieni conform cărora armata lor a făcut la Jenin treaba Autorităţii Palestiniene, care nu mai are autoritate în tabăra de refugiaţi.

„Nu este ca şi cum cineva în Jenin încearcă să se revolte împotriva Autorităţii Palestiniene, nu. Aceşti oameni sunt vizaţi de atacuri zilnice din partea israelienilor. Când ai trei copii într-o familie care sunt ucişi, când ai un tată care este ucis, la ce te aştepţi? Aceasta este o situaţie în care Israelul este 100% responsabil pentru tot ceea ce se întâmplă, indiferent că este la Jenin, Tulkarem sau în Nablus", a răspuns Mohammad Shtayyeh.

„Uneori vin la miezul nopţii, alteori la 3-4 dimineaţa"

Și în tabăra de refugiaţi Kalandia de lângă punctul de control cu acelaşi nume, oamenii sunt la fel de nemulţumiţi. Aici, în cea mai mare dintre cele trei tabere de refugiaţi din Ramallah, trăiesc nu mai puţin de 16.000 de oameni, din care circa 70% ar fi minori, potrivit celor care conduc tabăra.

UInele statistici sunt păstrate cu sfinţenie. Din Kalandia provin 100 de deţinuţi palestinieni din închisorile palestiniene, din care 17 sunt condamnaţi la închisoare pe viaţă. De asemenea, în cimitirul din tabără sunt îngropaţi 83 de „martiri", cum le spun palestinienii tuturor celor care au murit în timpul confruntărilor cu trupele israeliene sau a acţiunilor ţintite ale acestora, indiferent dacă erau sau nu înarmaţi.

Numai în acest an au fost ucise patru-cinci persoane în timpul raidurilor israeliene, precizează  dr. Radi Yakoub, purtător de cuvânt al comitetului popular de conducere al taberei Kalandia.

Sami Kusbeh (62 de ani), tatăl a trei fii ucişi de soldaţii israelieni şi la rândul său membru în comitetul popular de conducere al taberei, spune că raidurile israeliene au loc săptămânal sau o dată pe lună.

Șeful Centrului pentru tineret din tabăra Aida, încearcă să le dea copiilor şi adolescenţilor o şansă în plus la o viaţă normală.

În cadrul centrului pe care îl conduce adolescenţii pot învăţa inclusiv cum să deseneze graffiti pe zidurile taberei sau să ia parte la cursuri de dezbatere. 

„Sunt aici de mai mult timp decât ei şi nu plec nicăieri"

Aspectul care schimbă cel mai mult situaţia din teren în conflictul israeliano-palestinian este reprezentat de violenţele comise de colonişti israelieni asupra unor aşezări palestiniene. ONU a avertizat săptămâna trecută în privinţa înmulţirii puternice a atacurilor coloniştilor israelieni împotriva palestinienilor sau a proprietăţilor lor în Cisiordania ocupată, enumerând aproape 600 de incidente în primele şase luni ale anului.

Palestinienii îi acuză pe colonişti că lansează astfel de atacuri pentru a-i alunga de pe pământurile lor şi a-şi extinde coloniile, în timp ce aceştia răspund că au comis agresiunile în replică la alte atacuri care au vizat cetăţeni israelieni.

Pe 21 iunie, la Turmus Ayya, câteva sute de colonişti mascaţi au intrat în localitate după prânz şi au devastat şi incendiat câteva zeci de locuinţe şi numeroase automobile. Potrivit filmărilor realizate cu camerele de supraveghere, în care se pot vedea inclusiv indivizi în civil care trag cu arme de foc, armata israeliană nu a făcut prea multe pentru a-i dispersa pe atacatori, cu excepţia lansării de grenade lacrimogene.