Începutul „Primăverii europene“

Duminică ar putea fi prima zi a „Primăverii europene". O victorie pentru François Hollande la prezidenţialele din Franţa, un socialist care a respins pactul fiscal, ar reprezenta o primă provocare pentru politicile cancelarului german Angela Merkel. Dar rezultatul alegerilor din Grecia ar putea avea o şi mai mare semnificaţie.

Primul act al tragediei greceşti s-a încheiat în noiembrie, prin demisia Guvernului Papandreu. Austeritatea şi temerile lui Merkel şi Sarkozy privind referendumul referitor la zona euro au dus la căderea Executivului.

Alegerile de duminică vor marca un al doilea act. Guvernul de serviciu, condus de Lucas Papademos, rezultă dintr-o coaliţie formată din Pasok şi Noua Democraţie, două partide care au condus Grecia vreme de 40 de ani şi care au adus-o în situaţia de astăzi.

Campaniile lor electorale au adus suprarealismul la ordinea zilei. Faptul că populaţia a respins vehement măsurile FMI şi UE a obligat partidele de guvernământ să aducă argumente împotriva politicilor pe care tocmai ele le-au promovat şi le implementează.

Sondajele de opinie sunt dezastruoase pentru ambele partide (Noua Democraţie întruneşte circa 20% din voturi, iar Pasok a căzut de la 44% în 2009 la 15%). Alte trei partide de stânga întrunesc împreună circa 40% din intenţiile de vot.

O nouă coaliţie este singurul mod în care aceste două foste mari partide pot continua măsurile de austeritate, cerute de Berlin şi Bruxelles. Îngrijorător este că mulţi politicieni virează către dreapta, imitându-l pe Sarkozy. Formaţiunea extremistă „Zori de Aur", care-şi bazează campania pe atacuri la adresa imigranţilor, ar putea intra în Parlament - o ironie amară pentru o ţară care a avut o rezistenţă serioasă în faţa ocupaţiei naziste din Europa.

Dacă ziua de 6 mai va aduce un socialist la conducerea Franţei şi dacă stânga va avea un scor considerabil în Grecia, mirosul primăverii va ajunge de la Paris la Atena. Francezii şi grecii nu votează doar pentru ţările lor, ci pentru viitorul Europei.