Doar începutul schimbării

Chiar dacă numirea lui Bakhit este de natură să consolideze poziţia suveranului, noul premier nu are profil de reformator.

Semnele extinderii revoltelor în lumea arabă l-au făcut pe regele Abdullah al II-lea al Iordaniei să dizolve guvernul, după trei săptămâni în care supuşii săi au manifestat cerând reforme economice şi politice. El l-a demis pe impopularul premier Samir Rifai şi l-a înlocuit cu Marouf Bakhit, fost prim-ministru şi general în retragere. Pe acesta, iordanienii îl ştiu drept ultraconservator şi puţin înclinat spre reforme. Gestul a fost cu atât mai surprinzător cu cât protestele au fost paşnice, iar suveranul nu a fost contestat în mod deschis.

Speriat de ceea ce s-a întâmplat în Tunisia şi Egipt, această demitere pare a fi o încercare de a dezamorsa o posibilă revoltă serioasă şi în Iordania. Decizia regelui de a demite guvernul răspunde doar în parte doleanţelor opoziţiei, care a cerut demisia Cabinetului şi posibilitatea ca premierul să fie ales de liderii politici, şi nu numit de suveran. Dar nu este sigur că gestul lui Abdullah al II-lea va fi suficient.

Casa Regală a anunţat că noul şef al Executivului va fi responsabil cu punerea în practică a reformelor politice, de susţinerea democraţiei şi de asigurarea unor condiţi de viaţă satisfăcătoare pentru toţi cetăţenii. Dar această declaraţie a fost întâmpinată cu scepticism de opoziţie. „Nu veţi vedea nicio intenţie reală de a lansa reforme politice sau de a satisface cererile oamenilor pentru o mai mare libertate", spune Hamza Mansour, secretar general al Frontului Acţiunii Islamice din Iordania, aripa politică a Fraţilor Musulmani.

Protestele de zilele trecute au reprezentat cea mai serioasă ameninţare de la începutul domniei, în urmă cu zece ani, a regelui Abdullah al II-lea, aliat important al SUA în Orientul Mijlociu. Într-un context economic foarte întunecat, pe fondul şomajului ridicat, a hiperinflaţiei şi a corupţiei în floare, demonstranţii au cerut plecarea premierului Rifai care face parte din elita bogată a Iordaniei. Guvernul a răspuns prin creşterea subvenţiilor la alimente şi combustibil, dar aceste măsuri nu au fost suficiente pentru a potoli protestatarii. Chiar dacă numirea lui Bakhit este de natură să consolideze poziţia suveranului, noul premier nu are profil de reformator.

„The Independent“ (MAREA BRITANIE)2 ianuarie 2011