De la războiul nuclear la criza climatică: 17 amenințări care ar putea pune în pericol viitorul omenirii până în 2100

Războiul nuclear și utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale ar putea duce la dispariția omenirii până în 2100, avertizează o evaluare publicată de The Lancet, care identifică 17 amenințări majore la adresa sănătății globale în următorii 75 de ani.

Războiul nuclear, printre principalele riscuri Foto: Shutterstock

Omenirea ar putea dispărea până în anul 2100 din cauza utilizării rău intenționate a inteligenței artificiale (AI) sau a unui conflict nuclear, potrivit unei noi evaluări globale a riscurilor. Acestea se află în fruntea unei liste cu 17 amenințări majore la adresa sănătății umane în următorii 75 de ani. Printre celelalte riscuri identificate se numără reducerea ajutorului financiar acordat de țările bogate, criza climatică și malnutriția în rândul copiilor, scrie The Guardian.

Experții care au realizat raportul Comisiei The Lancet privind amenințările globale la adresa sănătății în secolul XXI au subliniat că toate aceste riscuri sunt interconectate și trebuie abordate împreună. Totodată, aceștia au insistat că există „o cale realistă de acțiune” pentru fiecare dintre amenințările identificate.

„Deciziile luate de lideri astăzi vor modela sănătatea și bunăstarea generației următoare”, a declarat profesorul Christopher Murray, copreședinte al comisiei și director al Institutului pentru Indicatori și Evaluare în Sănătate (Institute for Health Metrics and Evaluation) din cadrul Universității din Washington.

Riscurile care ar putea duce la dispariția omenirii

Pentru a întocmi lista, comisia a estimat câți ani de viață în stare bună de sănătate s-ar putea pierde din cauza bolilor, dizabilităților sau deceselor premature provocate de fiecare amenințare, dacă tendințele actuale continuă.

Evaluarea a folosit indicatorul cunoscut sub denumirea de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY).

„Utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale, inclusiv pentru crearea de arme biologice, și un conflict nuclear, însoțit de o foamete nucleară, prezintă riscuri de dispariție a omenirii în următorii 75 de ani”, se arată în raport.

Autorii au precizat că probabilitatea acestor scenarii rămâne redusă, însă consecințele lor ar putea fi devastatoare. Un conflict nuclear ar putea duce la dispariția omenirii dacă ar elibera în atmosfera superioară suficiente particule pentru a bloca lumina solară și a provoca foamete. În același timp, inteligența artificială ar putea fi utilizată pentru dezvoltarea unor arme biologice.

Un editorial publicat de The Lancet odată cu raportul a avertizat că, dacă aceste scenarii s-ar concretiza, „amploarea pagubelor ar provoca o apocalipsă pentru omenire”.

Poluarea, rezistența la antimicrobiene și schimbările climatice, printre principalele amenințări

Alte riscuri care ar putea provoca, în mod cumulat, pierderea a peste un miliard de ani de viață sănătoasă au fost clasificate drept „amenințări catastrofale majore”.

Lista include poluarea aerului, rezistența la antimicrobiene, malnutriția infantilă și agravarea crizei climatice, precum și conflictele armate convenționale, reducerea ajutorului internațional, consumul excesiv de alcool, hipertensiunea arterială, inegalitatea veniturilor, nivelul scăzut de educație, pandemiile naturale, obezitatea, problemele de sănătate mintală, fumatul și îmbătrânirea nesănătoasă.

Pentru a fi incluse pe listă, amenințările trebuiau nu doar să aibă potențialul de a provoca pierderi importante de ani de viață sănătoasă, ci și să permită identificarea unor soluții.

Ibrahim Abubakar, membru al comisiei și profesor de epidemiologie a bolilor infecțioase la University College London (UCL), a explicat că scopul evaluării nu este de a provoca teamă, ci de a oferi factorilor de decizie informații care să îi ajute să prevină consecințele acestor riscuri.

„Nu pornim de la ideea «uitați-vă, vrem să vă speriem – există X amenințări la adresa omenirii». Pornim de la premisa că, dacă sunteți astăzi un factor de decizie, fie la nivelul organizațiilor multilaterale globale, fie la nivel național, acestea sunt amenințările potențiale cu care vă puteți confrunta și aceasta este amploarea schimbării pe care o puteți produce dacă acționați”, a declarat Abubakar.

Limitarea încălzirii globale ar putea salva miliarde de ani de viață sănătoasă

Potrivit raportului, limitarea încălzirii globale la aproximativ 1,8 grade Celsius, în locul unui scenariu în care temperaturile ar crește cu 4,4 grade Celsius, ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă.

Estimările au fost realizate prin modelarea unor scenarii favorabile și nefavorabile pentru fiecare dintre amenințările analizate.

În regiunile cu venituri mai mari, bolile netransmisibile, precum obezitatea și problemele de sănătate mintală, reprezintă principalele riscuri. În regiunile cu venituri mai mici, pierderile de ani de viață sănătoasă sunt determinate, în mare parte, de probleme precum nivelul scăzut de educație

Reducerea ajutorului internațional ar putea avea consecințe grave până în 2100

În ultimul an, numeroase state donatoare importante, inclusiv Statele Unite și Regatul Unit, au anunțat reduceri semnificative ale cheltuielilor destinate ajutorului internațional.

Potrivit comisiei, prăbușirea sau diminuarea drastică a ajutorului internațional pentru sănătate ar putea provoca pierderea a până la 1,5 miliarde de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY) până în 2100.

Aproape 70% dintre aceste pierderi ar urma să se înregistreze în Africa subsahariană, o regiune care se confruntă deja cu efectele grave ale malnutriției infantile.

Comisia va actualiza anual evaluarea amenințărilor globale

Comisia este formată din 35 de experți, iar concluziile sale urmează să fie prezentate duminică, în cadrul Summitului Mondial al Sănătății, organizat la Berlin, în Germania.

Evaluarea va fi actualizată anual, pentru a reanaliza cele 17 amenințări identificate, pe baza noilor date disponibile și a eventualelor riscuri emergente.

Autorii raportului le-au cerut liderilor să intervină înainte ca amenințările să se transforme în crize, inclusiv prin investiții în inovații tehnologice și consolidarea sistemelor de sănătate.

„Am început acest proces în urmă cu trei ani, considerând că există trei amenințări majore: conflictele, schimbările climatice și pandemiile”, a declarat Christopher Murray. „Există un număr mult mai mare de amenințări de care trebuie să ne preocupăm, iar guvernele trebuie să aloce cu adevărat fonduri și personal pentru anticiparea, prevenirea și pregătirea în fața acestei game mai diversificate de riscuri”, a adăugat acesta.