Ce ambiţii are preşedinţia română a OCEMN

România deţine de la 1 ianuarie 2011 preşedinţia Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră, structură prea puţin mediatizată, dar cu ambiţii mari. Testul de eficienţă al organizaţiei din perspectiva voinţei politice şi al alocărilor financiare va fi construirea autostrăzii Mării Negre.

OCEMN s-a născut ca o platformă de cooperare economică regională după prăbuşirea comunismului, atunci când statele din jurul Mării Negre, cărora li s-au asociat ulterior şi altele, au hotărât să găsească cel mai mic numitor comun pentru o astfel de iniţiativă.

Statele membre sunt diferite: unele sunt membre UE, altele sunt membre NATO: Turcia, România, Bulgaria şi Grecia. „Există diferenţe şi în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare economică şi de maturitate instituţională, configuraţie culturală şi religioasă. Această mare diversitate nu încurajează găsirea celui mai mic numitor comun, în sensul de ce putem face împreună. Dar tocmai datorită limitelor sale OCEMN este indispensabilă”, a susţinut ministrul de Externe român Teodor Baconschi la conferinţa dedicată Preşedinţiei-în-Exerciţiu a României la Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre.

În 2012 se vor aniversa 20 de ani de la fondarea OCEMN. Deocamdată obstacolele principale în calea creşterii profilului organizaţiei sunt „lipsa de voinţă politică” şi „bugetul modest”, a explicat Baconschi.

Cel mai important proiect comun al ţărilor OCEMN, considerat un test de eficienţă politică pentru organizaţie, este realizarea unui inel de autostradă care să lege porturile de la Marea Neagră.  Preşedinţia în exerciţiu a României are două ambiţii, enunţate de MAE: o analiză comună care să ducă la un bilanţ şi la noi decizii politice anul viitor şi micşorarea distanţei dintre OCMN şi Uniunea Europeană. În opinia ministrului român de externe, fondurile europene pot creşte eficacitatea OCMN, ajutând-o să intre în faza proiectelor concrete. Baconschi a mai insistat asupra exigenţei ca toate statele riverane să se simtă parteneri egali şi să acţioneze transparent şi solidar.

La rândul său, secretarul general al OCEMN, Leonidas Chrysanthopoulos, a susţinut că Sinergia Mării Negre nu este implementată aşa cum ar trebui. În schimb, Parlamentul European a adoptat o Strategie pentru Marea Neagră, care a fost trimisă Consiliului şi Comisiei pentru implementare şi care avansează cooperarea între OCEMN şi UE într-un mod în care Sinergia Mării Negre n-o face. „Ar trebui deci să revitalizăm Sinergia Mării Negre şi în acelaşi timp să lucrăm împreună cu UE la strategia Mării Negre”, crede Chrysanthopoulos.

În opinia sa, în materie de transport, regiunea Mării Negre trebuie să redevină ceea ce era în anii 1850. Pe atunci în timpul Imperiilor otoman şi rusesc transportul de persoane şi de bunuri înflorea. „Acum avem în plan construirea Autostrăzii Mării Negre, de 7.700 de km. Până acum doar Turcia a terminat tronsonul său care leagă graniţa cu Georgia de Istanbul. Şi Bulgaria a început construcţia, dar ar fi bine să urgentăm terminarea lucrărilor pentru ca aceasta să fie gata până în 2014 când vor avea loc Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci”, a explicat secretarul general al OCEMN.

Printre realizările concrete ale organizaţiei, el a nominalizat un permis OCEMN pentru camioane pentru transportul de marfă în ţările membre. „Au existat dificultăţi, dar funcţionarii vamali s-au obişnuit până la urmă cu acestea şi am extins procedura cu încă un an”.

În proiecte de tehnologie şi ştiinţă, OCEMN lucrează îndeaproape cu Germania şi Austria. De asemenea are relaţii bune cu ONU iar recent Japonia şi Coreea de Sud au devenit parteneri de dialog sectoriali ai organizaţiei.

Din perspectiva Rusiei, importantă este cooperarea în domeniul transportului de marfă şi de călători şi în domeniul energetic. Ambasadorul Rusiei la Bucureşti Alexander Churilin a atras atenţia asupra faptului că OCEMN nu trebuie să se politizeze. „Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre nu serveşte doar cooperării parlamentare între statele membre, ci dovedeşte eficienţa BSEC în general, pentru că acolo se discută probleme economice, de cooperare în ştiinţă, educaţie şi justiţie”, a subliniat Churilin.