Armenia, amenințată cu un nou război? Premierul Franței: Rusia caută să o pedepsească

Premierul francez Gabriel Attal a acuzat miercuri Rusia că vrea „să pedepsească Armenia” pentru „aspiraţia ei de pace şi respectarea suveranităţii sale, principii pe care (Moscova) le încalcă în Ucraina”, relatează AFP, în timp ce premierul Nikol Pașinian avertizează că există riscul unui nou atac din partea Azerbaidjanului.

FOTO Shutterstock

Rusia „vrea să pedepsească Armenia pentru că a ales calea luptei împotriva impunităţii prin aderarea la Curtea Penală Internaţională” şi „pur şi simplu pentru că a ales democraţia şi statul de drept”, a declarat şeful Guvernului francez la dineul anual al Consiliului Coordonator al Organizaţiilor Armene din Franţa (CCAF).

Gabriel Attal a criticat de asemenea „atitudinea de complezenţă a Rusiei, care nu doar că „nu a condamnat folosirea forţei” de către Azerbaidjan în Nagorno-Karabah, unde trăia până la sfârşitul anului trecut o populaţie majoritar armean, ci „de fapt, a susţinut-o”. „Forţele ruse presupuse de menţinere a păcii au lăsat să se instaleze criza umanitară”, a adăugat premierul francez.

Diferende teritoriale opun Armenia şi Azerbaidjanul, două foste republici sovietice care s-au confruntat în două războaie, la începutul anilor 1990 şi în 2020, pentru controlul asupra Nagorno-Karabah, teritoriu asupra căruia regimul de la Baku şi-a recăpătat în cele din urmă controlul în septembrie 2023.

În ultimele luni, mai multe runde de negocieri nu au dus la niciun rezultat. De la recucerirea Nagorno-Karabah, Erevanul suspectează Azerbaidjanul că are alte ambiţii teritoriale în detrimentul Armeniei.

Franţa, care găzduieşte o mare diasporă armeană, a declarat că este pregătită să participe la eforturi de mediere, arătându-şi totodată sprijinul neclintit faţă de Armenia, cu care şi-a întărit cooperarea în materie de apărare în februarie, notează AFP, potrivit Agerpres.

Gabriel Attal a cerut Azerbaidjanului „să-şi retragă forţele din poziţiile ocupate” din Armenia, apreciind că liderul azer Ilham Aliev „însuşi a recunoscut că forţele azere au avansat în mai multe puncte ale teritoriului armean”.

„Provocarea de astăzi este de a ajuta Armenia să-şi apere independenţa, democraţia, teritoriul, într-un cuvânt: suveranitatea” şi „apărarea integrităţii teritoriale a Armeniei”, a subliniat premierul francez.

Armenia, presată să cedeze patru sate

Marți, premierului armean Nikol Pașinian a avertizat că Azerbaidjanul va declanșa un nou război dacă Erevanul nu va returna un teritoriu strategic controlat de Armenia de la începutul deceniului 1990-2000.

„Acum putem pleca de aici, să mergem și să le spunem (azerilor, n. red.) că nu, nu vom face nimic. Asta înseamnă că la sfârșitul săptămânii va începe un război”, a declarat el în fața unor locuitori ai unor sate din zona de frontieră.

Aceste sate, patru la număr, sunt situate în regiunea Tavuș, în preajma drumului principal al Armeniei către granița cu Georgia.

După ce azerii au recăpătat controlul asupra Nagorno-Karabah, Baku și Erevanul s-au angajat în discuții de pace, dar negocierile sunt blocate de probleme în demarcarea frontierei de 1.000 kilometri între cele două părți. Azerbaidjanul a declarat că restituirea pământurilor sale este o condiţie prealabilă necesară pentru un acord de pace. Însă Azerbaidjanul ocupă de asemenea teritorii recunoscute la nivel internațional ca fiind parte din Armenia.

Armenia a început un proces de îndepărtare de Rusia după ce Kremlinul nu a răspuns Tratatului de Securitate Colectivă și nu i-a oferit ajutor în fața agresiunii azere. Prin urmare, Armenia ia în considerare să părăsească Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), versiunea NATO condusă de Rusia, și să depună cererea de aderare la UE. În plus, spre nemulțumirea Kremlinului, Armenia a decis să devină membră a Curții Penale Internaționale (CPI), ceea ce înseamnă că îl poate aresta pe Vladimir Putin în teritoriul său în baza mandatului de arestrare emis de CPI pe numele său pentru crime de război în Ucraina.