Video Violențe fără precedent în Europa. Forțele de ordine franceze au pierdut controlul în mai multe orașe. Muzeul Luvru a fost blocat de protestatari

Franța se confruntă cu unele dintre cele mai grave violențe din ultimii ani, după ce protestele declanșate de nemulțumirile privind educația și costul vieții au degenerat în confruntări între manifestanți și forțele de ordine. Peste 2.000 de persoane au fost arestate, iar mai multe clădiri publice, magazine și mașini au fost incendiate sau vandalizate.

Deși sute de mii de oameni au participat pașnic la manifestații, grupuri de persoane mascate au jefuit magazine și supermarketuri și au atacat sedii ale instituțiilor publice. Poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile, iar în mai multe orașe au avut loc confruntări violente.

Imaginile din timpul protestelor arată clădiri cuprinse de flăcări, vitrine sparte și străzi acoperite de resturi. În orașul Limoges, turla unei primării vechi de 143 de ani s-a prăbușit în urma unui incendiu. La Lyon, manifestanții au incendiat centrul de informare turistică.

UPDATE  Muzeul Luvru din Paris a fost blocat de protestatari 

Tensiunile au ajuns și la Muzeul Luvru din Paris, unde protestatarii au blocat intrările în semn de solidaritate cu mișcarea națională de protest a elevilor de liceu și pentru a denunța ceea ce au numit „represiunea poliției”. Muzeul nu a putut să se deschidă la ora programată, potrivit conducerii instituției. Manifestația a fost condusă de studenți ai Școlii Luvru.

UPDATE Violențe și jafuri la Milano. Giorgia Meloni convoacă reuniune de urgență

În Italia, premierul Giorgia Meloni a convocat pentru luni o reuniune de urgență cu oficiali de rang înalt din domeniul securității, după două zile de violențe și jafuri la Milano. Incidente au fost raportate și la Torino și Bologna, în timpul manifestațiilor împotriva creșterii costului vieții.

La Milano, peste 200 de persoane au fost reținute, fiind suspectate că au vandalizat magazine și au spart vitrine, inclusiv în zona din apropierea Domului. Potrivit presei italiene, aproximativ 80% dintre cei reținuți ar fi minori. Unii ar fi răspuns unor convocări distribuite pe rețelele sociale și ar fi publicat selfie-uri în care se lăudau cu distrugerile provocate. Aceștia nu ar avea legături cunoscute cu partide politice sau organizații organizate.

Meloni a condamnat violențele, afirmând că autorii lor profită de manifestații pentru a provoca haos și a ataca forțele de ordine. În același timp, opoziția acuză guvernul că folosește tema securității în scop propagandistic și că nu abordează suficient problemele de fond, precum educația, locuințele și condițiile de trai din zonele marginalizate.

UPDATE Proteste vor continua și în perioada următoare

Protestele din Franța nu dau semne că se vor opri în perioada următoare. Mișcarea „Vestelor galbene” a anunțat o nouă rundă de manifestații pentru sâmbătă, 24 octombrie, urmată de alte proteste o săptămână mai târziu. Organizatorii vor să mențină mobilizarea până la o manifestație de amploare programată pentru 5 noiembrie, potrivit The Guardian.

Ministrul francez de Interne recunoaște că forțele de ordine au pierdut controlul în mai multe orașe. 351 de persoane, reținute la Paris

Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a recunoscut luni că forțele de ordine au pierdut controlul în unele dintre marile orașe ale Franței, în timpul manifestațiilor de sâmbătă împotriva costului ridicat al vieții.

Oficialul a recunoscut și că autoritățile nu au anticipat în mod corespunzător amploarea mobilizării, iar efectivele desfășurate s-au dovedit insuficiente pentru a face față numărului mare de vandali și jefuitori, conform AFP și Agerpres.

Sâmbătă, aproximativ 60.000 de polițiști și jandarmi au fost mobilizați în întreaga țară. Prin comparație, în timpul protestelor „Vestelor galbene” din 8 decembrie 2018 au fost mobilizați 80.000 de membri ai forțelor de ordine, iar cu un an în urmă, pentru mișcarea „Blocăm totul”, au fost desfășurați 89.000.

Laurent Nuñez a explicat că și-a prezentat demisia, respinsă duminică de președintele Emmanuel Macron, deoarece se consideră responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat.

Ministrul a menționat însă că responsabilitatea nu îi aparține exclusiv și a acuzat anumite formațiuni politice de stânga că nu au condamnat suficient de ferm atacurile violente asupra forțelor de ordine. El a susținut că autoritățile s-au confruntat cu vandali, jefuitori și militanți de extremă stângă.

La rândul său, ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a recunoscut că autoritățile au eșuat în gestionarea violențelor și a indicat existența unor deficiențe în activitatea serviciilor de informații.

Acesta a afirmat că instituțiile franceze sunt eficiente în combaterea terorismului islamist, a criminalității organizate și a ingerințelor străine, dar că nu au reușit să gestioneze adecvat amenințarea reprezentată de extrema stângă. Darmanin a avertizat că grupările radicale ar putea încerca să destabilizeze instituțiile franceze în anii următori.

Violențele și jafurile au continuat duminică și în cursul nopții la Paris. Potrivit prefecturii poliției, 351 de persoane au fost reținute.

Locuitorii, îngroziți de amploarea distrugerilor

Violențele au provocat teamă în rândul locuitorilor, unii dintre aceștia alegând să rămână în case de teama confruntărilor.

„Am vrut să mă alătur protestului, dar pe partea cealaltă era un zid de jandarmi. Erau incendii peste tot și strigăte din toate părțile. Vă spun sincer, m-am speriat. Chiar mi-a fost frică”, a povestit un locuitor al Parisului, conform CNN.

Alți oameni au descris pagubele produse în apropierea locuințelor lor. Un localnic a declarat că un magazin de la parterul clădirii în care locuiește a fost incendiat, în timp ce la etajele superioare se aflau apartamente locuite.

Proprietarii magazinelor afectate încearcă acum să evalueze pierderile. Un comerciant a declarat că bunurile din interior au fost distruse, iar pagubele depășesc 100.000 de euro.

Nemulțumirile sunt îndreptate atât împotriva celor care au recurs la violențe, cât și împotriva autorităților, acuzate că nu au anticipat amploarea crizei și nu au răspuns la timp problemelor sociale.

1/2

Foto: Facebook/Channels Television

Cum au început protestele din Franța

Manifestațiile au pornit în septembrie, după o grevă organizată de elevi și profesori la un liceu din apropierea Parisului. Protestatarii cereau mai mulți angajați și resurse suplimentare pentru sistemul de educație.

Deși revendicările inițiale au fost acceptate, nemulțumirile s-au extins în alte regiuni ale țării. Elevii și studenții au reclamat supraaglomerarea școlilor și lipsa personalului, iar intervențiile în forță ale poliției au alimentat tensiunile.

Ulterior, protestele au atras și alte categorii sociale, nemulțumite de creșterea costului vieții, șomaj și inegalitățile economice. În mai multe orașe, manifestațiile au degenerat în violențe, iar bilanțul include și persoane grav rănite, dintre care două ar fi suferit amputări ale mâinilor, potrivit informațiilor relatate de presa internațională.

Macron promite măsuri, în timp ce partidele se pregătesc de alegeri

Președintele Emmanuel Macron a condamnat distrugerile și a avertizat că persoanele implicate în jafuri și incendieri vor fi trase la răspundere.

„Cei care au distrus trebuie să plătească. Cei care au jefuit trebuie să restituie ceea ce au luat. Cei care au încercat să dărâme Republica Franceză vor fi trași la răspundere”, a declarat liderul francez.

Macron a promis, de asemenea, discuții cu privire la măsuri concrete și inițiative pentru reducerea presiunii generate de prețurile la combustibili. Până în prezent, însă, nu a prezentat garanții concrete care să răspundă tuturor revendicărilor manifestanților.

Criza are loc cu aproximativ șase luni înaintea alegerilor prezidențiale programate în Franța pentru primăvara anului viitor. Marine Le Pen, lidera extremei drepte, a acuzat extrema stângă că deturnează nemulțumirile sociale în scop politic. De cealaltă parte, Jean-Luc Mélenchon a apărat dreptul studenților de a protesta.

Între timp, manifestații pe fondul nemulțumirilor sociale au avut loc și în alte state europene, inclusiv în Belgia, Portugalia și Italia.

Evoluțiile alimentează temerile privind extinderea tensiunilor, în condițiile în care costul vieții și accesul la locuințe au devenit subiecte importante de nemulțumire în mai multe țări.