Analiză Va condamna UE războiul pornit de SUA în Iran? Abordarea românească, dominantă la vârful Uniunii
0La vârful conducerii UE se dă o „luptă” în momentul acesta pentru stabilirea poziției Uniunii față de războiul din Iran. Atitudinea de echilibru, oportunism într-un limbaj elegant, dominantă printre europarlamentarii români, va fi cel mai probabil cea adoptată de UE.
La Consiliul European din 19-20 martie, președinții/premierii celor 27 de țări din UE vor trebui să decidă asupra poziționării față de conflictul din Orientul Mijlociu.
Dacă tot urmează să plătească una dintre cele mai mari „note de plată” ale războiului din Iran, care constă deocamdată în câteva miliarde de euro cauzate de întreruperea fluxului de alimentare cu combustibil fosil - dar ar putea însemna și un val nou de imigranți și potențiale atacuri teroriste - va protesta UE că nu s-a respectat dreptul internațional, pornindu-se un război fără o dezbatere în cadrul ONU?
Pe de o parte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vrea adoptarea unei poziții „pragmatice” și pentru a nu-l supăra pe Donald Trump s-a arătat dispusă să nu critice războiul, având în vedere negocierile pentru acordul comercial cu SUA, în care administrația Trump se angajează că nu va pune tarife mai mari de 15% în comerțul cu țările europene. Germania a fost una dintre țările europene care s-au exprimat clar de partea SUA și a Israelului. Cancelarul Merz a susținut: „nu este momentul să le ținem lecții partenerilor și aliaților noștri” despre dreptul internațional. Cele mai multe țări au ales o poziție netură.
Pe de altă parte, pe zi ce trece, numărul liderilor europeni care pun sub semnul întrebării operațiunile declanșate de SUA și Israel în Iran.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni s-a alăturat miercuri grupului celor care critică atacurile americane și israeliene asupra Iranului.
Meloni a descris campania militară care se desfășoară în Orientul Mijlociu ca parte a unei tendințe tot mai mari de intervenții „în afara domeniului de aplicare al dreptului internațional”, recunoscând totodată amenințarea pe care Teheranul o reprezintă pentru securitatea regională.
Schimbarea de ton a lui Meloni a fost izbitoare pentru un lider care și-a construit o reputație ca unul dintre cei mai de încredere aliați ai SUA ai Europei și o aliniază mai strâns cu omologii europeni de rang înalt (cu excepția notabilă a cancelarului german Friedrich Merz), scrie Politico.
În ultima săptămână, prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez, președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul olandez Rob Jetten au semnalat grade diferite de opoziție față de războiul purtat de SUA și Israel împotriva regimului clerical al Teheranului.
Sánchez este singurul lider al UE care îl contestă direct pe președintele american Donald Trump în legătură cu războiul, numindu-l nejustificat, periculos și ilegal.
Prim-ministrul olandez, Rob Jetten, a declarat vineri că atacurile americane și israeliene asupra Iranului au fost „în afara cadrului dreptului internațional”, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a declarat săptămâna trecută că atacurile au fost efectuate „în afara dreptului internațional” și că Parisul „nu le poate aproba”.
România a fost nevoită să iasă din poziția de espectativă în momentul în care SUA a cerut posibilitatea de a folosi baza de la Kogălniceanu pentru operațiuni logistice, nu ofensive. Fără a declara cu subiect și predicat că susține operațiunea americano-israeliană în Iran, România a ales, de fapt, poziția vis-a-vis de acest conflict.
„Adevărul” a luat pulsul europarlamentarilor români cu privire la poziția UE asupra războiului din Iran. Reporterul ziarului, aflat la Strassbourg cu ocazia dezbaterilor Parlamentului European privind situația din Orientul Mijlociu, i-a întrebat pe aleșii românilor cum văd situația.
Vasile Dîncu: Europa trebuie să păstreze echilibrul în conflictul din Iran
Europarlamentarul român social-democrat Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Adunarea Parlamentară a NATO, consideră că Europa trebuie să adopte o poziție echilibrată în contextul conflictului legat de Iran. Potrivit acestuia, statele europene sunt „un actor indirect” în această criză, dar resimt deja consecințe serioase.
„Europa trebuie să stea sub semnul echilibrului atunci când este vorba de situația din Iran, pentru că suntem până la urmă un actor indirect de participare la acest conflict”, a declarat Dîncu. El a subliniat că războiul are deja efecte economice importante: „Avem costuri foarte mari, costuri energetice, costuri economice derivate din costul energetic”.
În opinia sa, tensiunile geopolitice pot deveni și mai periculoase prin polarizarea marilor puteri. „Știm că China și India sunt parteneri în anumite proiecte cu Iranul. Chiar dacă nu putem spune că sunt aliați, sunt parteneri, iar acest lucru poate deveni periculos pe plan mondial”, a explicat europarlamentarul.
Dîncu consideră că Uniunea Europeană ar trebui să își asume rolul de mediator. „Europa va încerca să fie un actor credibil de negociere, un actor care să medieze în acest conflict”, a spus el.
Totodată, politicianul român avertizează că Europa trebuie să evite două metehne în raport cu Statele Unite ale Americii și Israel. „Va trebui să scăpăm de două tentații europene: una este un fel de supunere necondiționată la tot ceea ce face Washingtonul, chiar și atunci când nu suntem de acord, iar cealaltă este respingerea proiectelor Israelului”.
În același timp, el a subliniat că securitatea Israelului trebuie recunoscută. „Trebuie să acceptăm că Israelul are dreptul la apărare și că era amenințat de proiectul nuclear iranian”.
Concluzia lui Dîncu este că menținerea dialogului este esențială pentru a evita o escaladare globală. „Trebuie să păstrăm legătura și să negociem continuu cu Washingtonul, dar în același timp să înțelegem nevoile regiunii și să încercăm ca acest conflict să nu se generalizeze. Suntem probabil cel mai aproape de pericolul unei a treia conflagrații mondiale.”
Rareș Bogdan: „Uniunea Europeană trebuie să se poziționeze clar alături de SUA”
Europarlamentarul român liberal Rareș Bogdan (PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, a avut cea mai tranșantă poziție, el a criticat dur dezbaterile din legislativul european privind conflictul din Iran, susținând că Uniunea Europeană trebuie să adopte o poziție fermă alături de Statele Unite ale Americii și să se termine odată cu acest „curluntrisnm” specific european.
„După ce am ascultat trei ore de dezbateri, am intervenit pentru că nu se mai putea. Ce am putut să văd astăzi în Parlamentul European m-a îngrozit”, a declarat acesta, criticând pozițiile unor grupuri politice. Potrivit lui, apelurile la reluarea negocierilor cu regimul iranian sunt nerealiste: „Negocierile s-au terminat, n-au dus la nimic bun. Ce să facem acum, să discutăm cu teroriștii?”
În opinia sa, Europa nu mai poate rămâne în expectativă. „Lucrurile sunt extrem de simple: în momentul ăsta putem reacționa într-un singur fel – să ne poziționăm lângă Statele Unite.” El avertizează că o ezitare a Europei ar putea avea consecințe grave pentru securitatea continentului. „Dacă ne închipuim altceva, înseamnă că nu înțelegem că după ce se vor termina rachetele și dronele vor urma rucsacii – adică teroarea celulelor teroriste reactivate pe teritoriul Europei.”
Rareș Bogdan consideră că menținerea actualului regim de la Teheran ar amplifica tensiunile din regiune. „Dacă regimul ayatollahilor rămâne în picioare la Teheran, înseamnă creșterea presiunii și a terorii pentru statele din jur.” El a amintit și atacurile recente asupra bazelor occidentale din regiune, susținând că acestea reprezintă un semnal clar de escaladare.
Europarlamentarul a criticat și lipsa unei strategii clare a Uniunea Europeană. „M-am obișnuit cu lipsa de poziționare clară, strategică, cu amânările și tergiversările care fac parte din arsenalul Bruxelles-ului”, a spus el.
În concluzie, Rareș Bogdan consideră că Europa trebuie să acționeze decisiv și să își asume o direcție clară în actualul context geopolitic: „Nu mai putem să stăm și să așteptăm. Trebuie să jucăm într-o direcție, asumat, pentru securitatea Europei.”
Europarlamentarul Cristian Terheș: UE trebuie să fie pragmatică
Escaladarea conflictului dintre Iran, Statele Unite și Israel ar putea avea consecințe majore pentru securitatea globală și pentru stabilitatea economică a Europei. Europarlamentarul independent Cristian Terheș (ECR- grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni), membru în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European, avertizează că situația actuală este rezultatul unor tensiuni acumulate de-a lungul deceniilor și că Uniunea Europeană trebuie să adopte o abordare pragmatică.
„Acolo e un context istoric și trebuie luată situația când o analizezi și din punct de vedere istoric. A existat o tensiune continuă între Iran, Statele Unite, Israel și chiar țările europene nu doar de ieri, dar de foarte mult timp”, a explicat eurodeputatul. În opinia sa, actuala escaladare reprezintă „deznodământul unei crize politico-economice și chiar militare care e în desfășurare de decenii”.
Terheș consideră că situația este extrem de delicată, mai ales pentru economia europeană. „Suntem într-o situație cu adevărat extrem de delicată pentru economia mondială în general, europeană și românească în special”, spune el.
Impact direct asupra securității europene
Potrivit europarlamentarului, una dintre primele consecințe ale conflictului este asupra securității energetice. „20-25% din petrolul lumii trece prin strâmtoarea Hormuz, care poate fi la o adică închisă de către Iran”, avertizează Terheș. Un astfel de scenariu ar putea duce la creșteri masive de prețuri la combustibili și energie în Europa.
În același timp, el atrage atenția asupra riscurilor de securitate și migrație. „Iranul are undeva la 90 de milioane de oameni. Dacă apare un război civil sau lupte interne, te trezești cu milioane de persoane care iau calea pribegiei și vin evident către vest”, afirmă eurodeputatul, comparând un posibil val de migrație cu cel provocat de războiul din Siria.
Conflictul are și implicații militare. Terheș subliniază că Iranul a învățat tactici moderne de război în contextul conflictului din Ucraina. „Iranul a susținut enorm Federația Rusă și a învățat foarte multe tactici de război cu drone, tactici pe care le folosesc astăzi în Golf”, explică el, arătând că dronele ieftine pot deveni o provocare majoră pentru apărarea occidentală.
Ce ar trebui să facă Uniunea Europeană
În opinia lui Terheș, primul pas pentru UE este consolidarea propriei reziliențe interne. „Uniunea Europeană trebuie să-și facă în primul rând ordine în propria bucătărie”, spune el. Prioritățile ar trebui să fie securizarea frontierelor și reducerea dependenței energetice.
Europarlamentarul critică și politicile energetice actuale ale blocului comunitar: „Europa are resurse imense, dar nu le poate folosi sau dacă le folosește se auto-taxează”, afirmă el, făcând referire la reglementările din domeniul energiei și la politicile climatice.
Din punctul său de vedere, UE ar trebui să se întoarcă la principiile economice care au stat la baza proiectului european. „E nevoie să ne întoarcem la fundamentul proiectului european, unde capitalul, oamenii și bunurile să poată circula liber, astfel încât să se creeze prosperitate în Europa”, spune Terheș.
Posibile scenarii pentru conflict
În privința evoluției războiului, eurodeputatul vede două scenarii principale: schimbarea regimului de la Teheran sau menținerea actualei conduceri religioase. „Ideal ar fi, pragmatic vorbind, să se reușească schimbarea regimului din Iran cu unul cu care Vestul să poată colabora”, afirmă el.
Totuși, Terheș admite că lipsa unei poziții comune în Europa reduce influența blocului comunitar. „Uniunea Europeană ar putea avea un rol extrem de important, dar lipsa de viziune și de decizie comună îți afectează întreaga poziție europeană”, concluzionează europarlamentarul.
În opinia sa, într-o lume tot mai competitivă și instabilă, UE trebuie să renunțe la abordările idealiste și să acționeze strategic pentru a-și proteja interesele economice, energetice și de securitate.
Siegfried Mureșan: România trebuie să rămână alături de SUA și UE
Decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) privind solicitarea Statelor Unite referitoare la utilizarea bazei de la Mihail Kogălniceanu este una justificată și necesară în actualul context de securitate, consideră europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan (PPE), președintele Comisiei parlamentare de asociere UE–Republica Moldova. Potrivit acestuia, cooperarea strânsă cu aliații din NATO și cu partenerii din Uniunea Europeană este esențială pentru gestionarea consecințelor conflictului din Iran.
„Consider că decizia de astăzi a CSAT este o decizie corectă. Este firesc ca România, într-un asemenea moment, să fie alături de aliatul său”, a declarat Mureșan. În opinia sa, colaborarea militară dintre România și Statele Unite reprezintă un element central al securității naționale.
„Întotdeauna am considerat că prezența militară a Statelor Unite ale Americii în România este un lucru care contribuie la siguranța României. Prin cooperarea care există între Forțele Armate Române și trupele americane în România, considerăm că România este un stat mai sigur”, a explicat europarlamentarul.
Un conflict cu consecințe pe termen lung
Potrivit lui Mureșan, dimensiunea Iranului face ca actuala criză să fie una dificil de gestionat și cu potențiale efecte de durată. „Iranul este un stat mare, cu o populație de aproximativ 90 de milioane de oameni, aproape cât populația Siriei, Afganistanului și a Irakului împreună”, a subliniat el.
Criză în Orientul Mijlociu: Trump confirmă că noul lider suprem al Iranului, rănit în război, este încă în viațăDeși slăbirea capacităților militare ale regimului de la Teheran poate avea efecte pozitive pe termen scurt, conflictul ar putea genera consecințe economice și geopolitice semnificative. „Acest conflict militar poate avea consecințe pe termen lung, iar pentru reducerea acestor consecințe și controlarea lor pentru cetățenii români este evident că Uniunea Europeană este esențială pentru noi”, a afirmat Mureșan.
În acest context, el consideră că România trebuie să își coordoneze atent deciziile atât cu NATO, cât și cu partenerii europeni. „Cooperarea și corelarea strânsă a deciziilor noastre cu ceilalți parteneri din NATO, dar și în mod special cu statele din Uniunea Europeană este mai necesară decât oricând acum”, a adăugat europarlamentarul.
Impact economic resimțit deja
Conflictul din Orientul Mijlociu începe deja să fie resimțit de cetățenii europeni, inclusiv de români, mai ales prin creșterea prețurilor la energie. „Vedem deja consecințe economice și putem spune în momentul de față că există un impact negativ pe termen scurt. Fiecare cetățean român simte acest lucru la pompa de benzină”, a spus Mureșan.
În opinia sa, cea mai mare problemă o reprezintă incertitudinea pe care astfel de conflicte o creează în economia globală. „Economia mondială a fost supusă unor incertitudini în ultimul an de zile, iar situația privind comerțul internațional și prețul petrolului constituie o povară suplimentară pentru economia mondială”, a explicat el.
Din acest motiv, europarlamentarul consideră că este esențial ca tensiunile să nu se prelungească. „Ar fi de dorit ca acest conflict să nu devină unul de lungă durată, deoarece riscurile de creștere a inflației și de instabilitate economică ar putea crește semnificativ”, a adăugat Mureșan.
Rolul Uniunii Europene
Întrebat despre rolul Uniunii Europene în gestionarea crizei, eurodeputatul a subliniat că situația din Iran nu trebuie confundată cu alte conflicte din regiune. „Situația din Iran și situația din Ucraina nu sunt în niciun fel comparabile”, a spus el, explicând că Ucraina este „un stat democratic care a fost invadat în mod ilegal, ilegitim și neprovocat de către Federația Rusă”.
În cazul Iranului, Uniunea Europeană a avut deja un rol diplomatic important. „Uniunea Europeană își dorește stabilitate și a fost implicată în negocierile acordului nuclear cu Iranul, care, din păcate, nu a continuat prin decizia unor parteneri din afara Uniunii Europene”, a precizat Mureșan.
În ceea ce privește instrumentele de care dispune UE, europarlamentarul consideră că prioritatea trebuie să fie cooperarea militară între statele membre. „Armata europeană este un lucru ușor de spus, dar mai greu de realizat și fără beneficii pe termen scurt”, a afirmat el.
În schimb, soluția realistă este creșterea cooperării și a investițiilor comune în apărare. „Este esențial să sporim interoperabilitatea armatelor statelor membre, să investim la comun în înzestrare, să cercetăm la comun în domeniul militar și să achiziționăm la comun cantități cât mai mari la un preț mai mic”, a explicat Mureșan.
În concluzie, europarlamentarul consideră că actualul context geopolitic obligă statele europene să acorde o prioritate fără precedent securității și apărării. „Securitatea și apărarea sunt priorități ale aproape tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, iar investițiile în acest domeniu cresc într-un mod fără precedent în ultimii ani”, a subliniat Siegfried Mureșan.
Gheorghe Piperea critică poziția Ursulei von der Leyen privind războiul din Iran
Conflictul declanșat în Iran ridică dileme majore pentru politica externă a Uniunii Europene, iar reacțiile liderilor europeni arată lipsa unei direcții clare, consideră europarlamentarul Gheorghe Piperea, expert pe relații externe al AUR și președinte al Delegației la Adunarea Parlamentară Pacific-UE. Acesta critică în special poziția președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe care o acuză că pune sub semnul întrebării chiar principiile pe care se bazează Uniunea Europeană.
„Europa pare să fie prinsă într-o capcană în momentul de față”, spune Piperea, explicând că declarațiile recente ale șefei Comisiei Europene sunt contradictorii.
„Doamna von der Leyen a spus că este timpul să abandonăm ideea că Europa este păstrătorul ordinii bazate pe reguli, a vechii ordini internaționale liberale. Că trebuie să devenim pragmatici și că Europa nu mai poate fi gardianul acestei legalități. Ceea ce este absolut șocant”, afirmă el.
Potrivit eurodeputatului, o asemenea poziție contrazice însăși filosofia Uniunii Europene. „Tratatul Uniunii Europene se bazează pe ordinea internațională și pe statul de drept. Din momentul în care abandonezi asta, înseamnă că retroactiv tot ceea ce ai spus despre încălcarea dreptului internațional devine o minciună”, susține Piperea.
„Fiecare stat trebuie să decidă în funcție de propriul interes național”
Europarlamentarul consideră că discursul european riscă să devină incoerent dacă se renunță la principiul respectării regulilor internaționale. „Patru ani de zile am spus că ceea ce face Rusia în Ucraina încalcă dreptul internațional și regulile tratatelor internaționale. Nu poți să susții asta și în același timp să spui că nu mai contează regulile”, explică el.
În opinia sa, Europa se află într-o poziție dificilă și din cauza rolului NATO. „NATO este o alianță defensivă. Atunci când un stat membru este atacat, ceilalți reacționează. Dar nu este același lucru când o țară membră atacă o altă țară”, afirmă Piperea, făcând referire la intervențiile militare ale Statelor Unite.
De aceea, el consideră că sprijinul pentru astfel de acțiuni nu poate fi automat. „Eventuala susținere a Americii în astfel de demersuri nu poate fi decât voluntară. Fiecare stat trebuie să decidă în funcție de propriul interes național”, spune europarlamentarul.
„Nu cred că ar trebui să ne aruncăm cu condamnarea”
Întrebat dacă UE ar trebui să condamne acțiunile Statelor Unite sau ale Israelului, Piperea susține că situația este mai complexă decât pare. „Nu cred că ar trebui să ne aruncăm cu condamnarea”, afirmă el, argumentând că Europa se află într-o poziție delicată.
„Pe de o parte nu trebuie să condamnăm, dar pe de altă parte nici să acceptăm absolut orice condiții venite din partea administrației americane”, spune eurodeputatul.
În același timp, el avertizează că războiul ar putea avea consecințe grave pentru Europa. „Ca de obicei, Europa o să fie țapul ispășitor. Acest război nu este al nostru, dar tot pe noi ne afectează”, explică Piperea. Potrivit lui, efectele economice sunt deja vizibile: „Prețul gazului a crescut cu 50%, iar prețul petrolului a sărit cu 30% și este în creștere”.
Pe lângă impactul economic, europarlamentarul avertizează asupra riscurilor de securitate. „Iranul de 49 de ani nu doar că finanțează terorismul, ci are cea mai vastă rețea de terorism din lume”, spune Piperea, menționând organizații precum Hezbollah sau Houthi.
În opinia sa, o escaladare a conflictului ar putea duce la atacuri indirecte asupra Europei. „Cea mai la îndemână țintă va fi Europa”, avertizează el.
Ce ar trebui să facă România
În acest context, Piperea consideră că România trebuie să rămână fidelă rolului său din NATO, dar fără a se implica în acțiuni ofensiv-militare. „Avem baza de la Mihail Kogălniceanu și scutul de la Deveselu, care au caracter defensiv”, explică el.
„Dacă ar fi fost după mine, aș fi votat pentru a păstra caracterul de membru al NATO într-o alianță defensivă”, spune europarlamentarul, subliniind că implicarea militară ofensivă nu ar trebui să fie o opțiune.
În opinia lui Piperea, rolul Europei ar trebui să fie unul diferit: medierea și promovarea unei soluții diplomatice. „Europa trebuie să readucă în memorie faptul că există soluții pașnice și că o soluție negociată este întotdeauna mai bună decât un război care nu se termină niciodată”, afirmă Gheorghe Piperea.
El concluzionează că Uniunea Europeană ar trebui să își regăsească rolul tradițional: „Europa este Europa drepturilor omului, a bunăstării și a păcii. Dacă uităm acest lucru, vom ajunge să plătim din nou costurile conflictelor altora.”
Avertisment dur de la Bruxelles: Kaja Kallas susține că „SUA vor să divizeze Europa. Nu le place UE”
Victor Negrescu: UE trebuie să fie pragmatică, dar fără să renunțe la valori
Uniunea Europeană trebuie să adopte o abordare pragmatică în ceea ce privește conflictul din Iran, însă fără a abandona principiile și valorile pe care se bazează politica externă europeană, consideră vicepreședintele Parlamentului European, social-democratul Victor Negrescu (S&D). În opinia europarlamentarului român, reacția Bruxellesului ar fi trebuit să fie mai echilibrată și mai concretă, atât în plan politic, cât și în planul măsurilor practice.
Negrescu afirmă că este de acord cu ideea unei abordări pragmatice, dar nu în forma prezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Eu sunt pentru abordare pragmatică, dar nu sunt pentru abordarea pragmatică pe care a transmis-o doamna președinte Ursula von der Leyen”, a declarat acesta.
Critici la adresa regimului de la Teheran
Vicepreședintele Parlamentului European a subliniat că regimul iranian nu poate fi apărat sau justificat, având în vedere acțiunile sale din ultimii ani. „Este evident că nu putem deplânge regimul din Iran. Vorbim de un regim criminal care a omorât mii de persoane, în mod special tineri și femei, care lucrează împotriva voinței propriului său popor”, a spus Negrescu.
Potrivit acestuia, regimul de la Teheran reprezintă o amenințare nu doar pentru Orientul Mijlociu, ci și pentru Europa. „Iranul a sponsorizat terorismul la nivel global și a susținut direct Federația Rusă în războiul declanșat împotriva Ucrainei”, a afirmat eurodeputatul. În acest context, el consideră că „Iranul reprezintă inclusiv o amenințare pentru regiunea noastră, regiunea unde se află România”.
Intervenția SUA și a Israelului
Negrescu a arătat că există argumente care pot explica intervenția militară a Statelor Unite și a Israelului. „Recunoaștem că intervenția realizată de Statele Unite și Israel, cu care avem parteneriate strategice, a fost necesară, cel puțin conform informațiilor publice transmise de respectivele state”, a explicat el.
Potrivit europarlamentarului, acțiunea militară ar fi avut un caracter preventiv. „Se pare că Iranul ar fi fost foarte aproape să dezvolte capacități de atac cu rază lungă, care puteau reprezenta o amenințare inclusiv pentru regiunea noastră, și atunci a fost oarecum un atac preventiv”, a precizat Negrescu.
Cu toate acestea, el consideră că Uniunea Europeană ar fi trebuit să transmită un mesaj mai clar privind respectarea regulilor internaționale. „Europa trebuie tot timpul să-și exprime valorile”, a spus acesta.
Un mesaj european mai echilibrat
Eurodeputatul român consideră că reacția președintei Comisiei Europene ar fi trebuit să includă și referiri la necesitatea consultărilor internaționale. „Nu mă refer la o condamnare, dar cred că un mesaj clar prin care să spunem că astfel de intervenții militare trebuie să fie rezultatul unor consultări mai ample, măcar o informare la nivelul Consiliului de Securitate al ONU, era un lucru care se putea spune”, a explicat Negrescu.
În opinia sa, o poziție mai echilibrată ar fi întărit rolul Uniunii Europene pe scena internațională. „O formulă de echilibru în exprimare ar fi ajutat”, a afirmat el, adăugând că astfel Europa ar fi demonstrat că este „un partener serios al Statelor Unite, dar un partener care discută de la egal la egal”.
Ce ar trebui să facă UE
Potrivit vicepreședintelui Parlamentului European, Bruxellesul ar trebui să se concentreze mai mult pe măsuri concrete pentru a limita efectele conflictului asupra europenilor. „Europa trebuie să se concentreze pe alte aspecte: pe zona de energie, pe protejarea populației și a companiilor europene”, a declarat Negrescu.
El a menționat și necesitatea unor acțiuni defensive în regiune. „De exemplu, să protejăm Cipru”, a spus europarlamentarul.
De asemenea, Negrescu consideră că Uniunea Europeană ar trebui să se implice mai activ în coordonarea statelor membre. „Solidaritatea verbală nu ajută la mare lucru”, a afirmat acesta, subliniind că miniștrii apărării din statele UE ar fi putut discuta mai clar despre coordonarea acțiunilor.
Un alt domeniu în care UE ar putea acționa este repatrierea cetățenilor europeni din zonele afectate. „Programul Rescue este un program bun și trebuie dotat cu resurse financiare suplimentare pentru a repatria și mai mulți cetățeni europeni, inclusiv cetățeni români”, a explicat Negrescu.
În plus, europarlamentarul a subliniat importanța protejării rutelor comerciale internaționale. „Ar fi putut fi menționate mai multe aspecte legate de protejarea rutelor comerciale și de coordonarea cu Franța, Marea Britanie sau Spania”, a spus el.
În concluzie, vicepreședintele Parlamentului European consideră că Uniunea Europeană trebuie să demonstreze că rămâne un actor relevant pe scena globală. „Europa trebuie să arate că contează, că este relevantă și că este un partener serios al Statelor Unite”, a subliniat Victor Negrescu.
Se încarcă comentariile...
