Topul celor mai corupte țări din lume. Unde se află România în clasamentul pe 2025

„Harta corupției” pe 2025, realizată pe baza Indicelui de Percepție a Corupției, pune față în față state „curate” și țări unde corupția rămâne o problemă serioasă.

"Harta corupţiei" pe baza indicilor din 2025. FOTO: Visual Capitalist

Corupția continuă să fie problemă în tot mai multe țări, iar numărul statelor considerate cu adevărat „curate” scade de la an la an, arată cea mai recentă „hartă a corupţiei”, conturată pe baza Indicelui de Percepție a Corupției (CPI), publicat de Transparency International și obţinut din evaluări și sondaje realizate de mai multe instituții și experți independenți.

Concret, Indicele de Percepție a Corupției (CPI) măsoară modul în care este perceput nivelul corupției din instituţiile statale în diferite state ale lumii, pe o scară de la 0 la 100. Scorurile mai mari indică ţările „curate”, în timp ce cu cât punctajele sunt mai mici, cu atât nivelul de corupţie este mai ridicat.

În raportul din 2025 întocmit pe baza CPI, media globală a ajuns la 42 de puncte, iar majoritatea țărilor analizate se află sub pragul de 50, ceea ce arată că problema corupţie seeste tot mai extinsă în multe regiuni ale lumii.

În fruntea clasamentului ţărilor „curate”, Danemarca ocupă primul loc, cu 89 de puncte, urmată de Finlanda, cu 88 de puncte, și Singapore, cu 84 de puncte, toate trei fiind exemple de administrații considerate eficiente și relativ ferite de influențe politice directe asupra deciziilor publice.

Infografic cu corupția la nivel mondial FOTO Generat cu AI

La capătul opus se află țări în care corupția este percepută ca fiind foarte ridicată, iar instituțiile statului sunt slabe sau afectate de conflicte. Somalia înregistrează cel mai mic scor, 9 puncte, fiind urmată de state precum Sudanul de Sud, Siria, Venezuela, Yemen, Libia și Coreea de Nord, unde problemele structurale, instabilitatea politică sau regimurile autoritare influențează puternic funcționarea administrației, notează visualcapitalist.

Mai puține state în zona de top

Raportul arată și o schimbare importantă în ultimii ani, în sensul în care numărul statelor cu scoruri foarte ridicate a scăzut. Dacă în urmă cu aproximativ un deceniu existau 12 țări cu peste 80 de puncte, în prezent au mai rămas doar cinci, ceea ce arată că inclusiv unele state cu tradiție în administrație eficientă se confruntă cu presiuni politice și sociale care afectează încrederea în instituții.

Un exemplu îl reprezintă Statele Unite, care au obținut 64 de puncte și se situează pe locul 29 în clasament, acesta fiind cel mai slab rezultat înregistrat de la introducerea actualei metodologii a indicelui.

România, mai bine decât ţările vecine, dar departe de top

România a obținut 45 de puncte în anul 2025, ceea ce o plasează în a doua jumătate a clasamentului, într-o zonă în care se regăsesc state cu probleme persistente legate corupţie, poziţionându-se este în jurul locurilor 70-80 la nivel mondial, ceea ce o menține departe de media statelor din vestul Europei.

În comparație cu țările din regiune, România are, totuşi, un scor ușor mai bun decât Republica Moldova, care a obținut 42 de puncte, Bulgaria și Ungaria, ambele cu 40 de puncte, și Ucraina, care a înregistrat doar 36 de puncte.

Diferențele nu sunt foarte  şi arată că zona Europei de Est rămâne una în care corupția este, în continuare, o problemă.

Privită în raport cu statele din vârful clasamentului, distanța rămâne semnificativă, în condițiile în care țări precum Danemarca sau Finlanda au aproape dublul scorului României, ceea ce reflectă diferențe importante în modul de funcționare al instituțiilor și în nivelul de încredere a populaţiei.