UE schimbă regulile pentru pesticide. Fermierii vor putea folosi dronele în agricultură

Uniunea Europeană pregătește relaxarea regulilor privind folosirea dronelor pentru pulverizarea pesticidelor, după ani în care fermierii au avut acces limitat la această tehnologie. Bruxelles-ul vede dronele ca pe un instrument pentru o agricultură mai precisă și mai sustenabilă.

Dronele, incluse în reforma regulilor privind pesticidele FOTO Riagro

Începând din anii 2010, dronele agricole s-au răspândit în întreaga lume, transformându-se dintr-o noutate într-un instrument obișnuit al fermierilor în mai puțin de un deceniu. La orice târg agricol important, dronele de înaltă tehnologie atrag atenția, ocupând locul pe care altădată îl aveau tractoarele și plugurile, scrie POLITICO.

Există însă o problemă: fermierii europeni le pot admira, dar, cu excepția unor situații foarte precise, nu le pot folosi efectiv. Bruxelles-ul vrea să schimbe acest lucru.

„Europa are talentul și tehnologia necesare pentru a fi lider în agricultura digitală. Acum trebuie să ne asigurăm că fermierii beneficiază de ele”, a scris marți pe Bluesky comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, menționând în mod explicit dronele.

Utilizarea dronelor agricole în UE este reglementată nu doar de legislația din domeniul aviației, ca în cazul celorlalte drone, ci și de o directivă din 2009 privind utilizarea durabilă a pesticidelor, care interzice pulverizarea aeriană. Însă acest cadru legislativ a fost conceput pentru a limita deriva pesticidelor, contaminarea mediului și riscurile de expunere asociate avioanelor și elicopterelor folosite pentru stropirea culturilor, cu mult înainte ca dronele să devină un instrument agricol obișnuit.

În practică, autoritățile naționale pot permite fermierilor să pulverizeze pesticide din aer doar în situațiile în care aplicarea directă este dificilă sau chiar periculoasă. Este cazul podgoriilor terasate din Portugalia, al livezilor de meri din Tirolul de Sud sau al terenurilor inundate, unde tractoarele nu pot opera, iar muncitorii care folosesc pompe de stropit purtate în spate sunt expuși unui risc mai mare.

Fermierii cer reguli mai permisive

Susținătorii utilizării dronelor susțin că procedura actuală este greoaie și că avantajele acestora depășesc cu mult aceste situații de nișă. În opinia lor, UE rămâne în urmă în ceea ce privește tehnologia agricolă.

Dronele pot scana terenurile, pot identifica mai devreme dăunătorii și zonele afectate de stres hidric și pot aplica îngrășăminte și pesticide cu o precizie mult mai mare. Prin tratarea doar a zonelor afectate, acestea pot reduce cantitatea de substanțe chimice folosite, costurile și impactul asupra mediului și sănătății, susțin promotorii tehnologiei.

Organizația CropLife, care reprezintă industria pesticidelor, subliniază că dronele sunt alimentate în principal cu baterii, ceea ce le face o alternativă cu emisii mai reduse decât tractoarele.

Totuși, dronele agricole se află într-un cerc vicios al incertitudinii, recunoaște Comisia Europeană într-un document care explică rațiunea propunerii sale legislative de tip omnibus.

„Rămân lacune importante în ceea ce privește cunoștințele” despre utilizarea în siguranță a dronelor, arată Comisia. De exemplu, nu este clar cât de departe pot ajunge pesticidele prin derivă și care dintre dronele disponibile pot depune substanțele chimice cu cea mai mare precizie.

În același timp, restricțiile actuale privind utilizarea dronelor fac dificilă obținerea unor informații suplimentare. Comisia recunoaște nemulțumirile din sector potrivit cărora „dronele sunt tehnologia cea mai limitată de cadrul actual, deși ar putea contribui la o utilizare mai durabilă a pesticidelor”.

Cadrul de reglementare este încă în curs de conturare, însă Comisia Europeană are deja planuri ambițioase. Strategia sa pentru agricultura digitală, așteptată până la sfârșitul anului, urmărește să plaseze Europa în avangarda tranziției către așa-numita agricultură de precizie.

„Inteligența artificială, sateliții, dronele și agricultura de precizie pot crește productivitatea, pot permite utilizarea mai eficientă a resurselor și pot reduce birocrația”, a declarat Hansen într-o postare pe rețelele sociale publicată marți.

„Dați-ne drone”

Prima încercare a statelor membre de a reforma legislația învechită a devenit victimă colaterală a disputei politice privind legea UE referitoare la reducerea utilizării pesticidelor, proiect care a fost în cele din urmă abandonat în 2024.

În decembrie 2024, 15 capitale europene, printre care Praga, au cerut Comisiei să elaboreze o nouă propunere privind utilizarea dronelor.

Interesul fermierilor pentru această tehnologie a crescut constant, în special în condițiile în care aceștia sunt obligați să reducă riscurile asociate utilizării pesticidelor, potrivit Ministerului Agriculturii din Cehia.

Dronele sunt „instrumente care pot contribui la reducerea cantității de produse aplicate, la limitarea impactului acestora asupra organismelor care nu sunt vizate și, în același timp, la menținerea unei producții agricole competitive”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Vojtěch Bílý.

Regulile UE ar trebui să permită pulverizarea cu ajutorul dronelor atunci când „riscurile nu sunt mai mari decât cele asociate aplicării la sol”, a adăugat acesta.

Comisia Europeană propune relaxarea regulilor

Ca răspuns la solicitările statelor membre, Comisia a inclus propunerea de relaxare a regulilor privind utilizarea dronelor într-un pachet legislativ mai amplu, de tip omnibus, referitor la siguranța alimentelor și a furajelor. Pachetul este însă controversat din punct de vedere politic și întâmpină o rezistență puternică.

Printre principalele puncte de dispută din Consiliul UE și Parlamentul European se numără aprobarea nelimitată a tuturor substanțelor active, cu excepția celor mai periculoase, precum și interzicerea importurilor agricole care conțin chiar și urme ale anumitor pesticide ce nu pot fi utilizate în Statele Unite.

Potrivit reformei propuse pentru dronele agricole, statele membre ar putea autoriza utilizarea lor pe scară mai largă, cu condiția ca acestea să fie considerate cel puțin la fel de sigure ca metodele tradiționale de pulverizare la sol. În timp ce Comisia vrea să își acorde timp pentru elaborarea unor orientări tehnice, Consiliul a convenit în luna mai să ofere guvernelor o libertate mai mare și mai rapidă pentru autorizarea dronelor.

În comparație cu celelalte componente ale pachetului legislativ, criticile organizațiilor de mediu au fost relativ moderate. Reiterând preocupările Comisiei privind aspectele științifice încă neclarificate, organizațiile de mediu avertizează că autoritățile de reglementare ar trebui să înainteze mai prudent înainte de a autoriza pulverizarea cu drone pentru categorii largi de pesticide.

Criticii atrag atenția și asupra riscurilor privind protecția datelor, precum și asupra posibilității ca această tehnologie costisitoare să adâncească diferențele dintre marile exploatații agricole și fermele mici.

Aceste preocupări nu au împiedicat însă capitalele europene să susțină extinderea utilizării dronelor, iar subiectul nu pare să genereze dezbateri semnificative nici în Parlamentul European, înaintea unui vot așteptat în toamnă.

Totuși, întregul pachet legislativ omnibus trebuie adoptat ca un tot unitar, iar președinția irlandeză a Consiliului UE nu are încă o cale clară către un compromis în privința componentelor mai controversate.

Dacă întregul proiect eșuează, modificarea regulilor privind dronele ar putea deveni din nou victima unei dispute politice mai ample.