Ucraina rămâne aproape fără rachete pentru F-16, folosite la doborârea dronelor cu reacție rusești

Ucraina și-a epuizat aproape complet stocurile de rachete americane AIM-120 și AIM-9, folosite de avioanele de vânătoare F-16 pentru a intercepta rachetele de croazieră rusești și noile drone reactive ale Rusiei.

Avion F 16 ucrainean

În același timp, rezervele ucrainene de rachete PAC-3, destinate sistemelor Patriot, sunt aproape epuizate. Noi livrări masive din partea Statelor Unite par puțin probabile, având în vedere că stocurile americane au fost afectate și de conflictul cu Iranul.

Rusia, în schimb, și-a majorat producția de rachete balistice la aproximativ 100 de unități pe lună — 60 de rachete „Iskander-M" și 40 de rachete RM-48U, scrie The Economist.

Există totuși unele așteptări legate de livrarea, către Ucraina, a mai multor baterii de apărare antiaeriană franco-italiene SAMP/T, de generație mai veche, împreună cu rachete Aster, până la finalul anului 2026. Anul viitor, Ucraina urmează să primească și opt sisteme SAMP/T NG, de ultimă generație.

„Spre deosebire de PAC-3, care folosește interceptarea cinetică (impact direct), racheta Aster este echipată cu un focos care explodează în apropierea rachetei inamice. Surse din armata franceză susțin însă că, din anumite puncte de vedere, aceasta ar fi superioară sistemului Patriot. Costul său reprezintă, de asemenea, mai puțin de jumătate din cei 7 milioane de dolari, cât costă cea mai recentă versiune de export a rachetei PAC-3."

În Germania, sub licență, se intenționează producerea a până la 200 de rachete PAC-2, mai puțin performante, pe an, o parte dintre acestea putând ajunge în Ucraina, cu acordul statelor NATO.

O schimbare fundamentală a situației este așteptată de la proiectul comun europeano-ucrainean Freyja, a cărui amploare este comparată cu un „program de zbor pe Lună". Obiectivul acestuia este de a oferi Ucrainei și aliaților săi europeni o alternativă considerabil mai ieftină și produsă la scară mult mai mare față de rachetele PAC-3, compatibilă cu radarele și sistemele de transmitere a datelor de standard NATO.

Interceptorul planificat se va baza pe racheta balistică ucraineană cu rază scurtă de acțiune FP-7. Senzorii, sistemele de ghidare și de control vor fi furnizate de 12 companii europene din domeniul apărării, printre care francezul Thales, italianul Leonardo, germanul Diehl și suedezul Saab.

Potrivit sursei citate, apărarea antiaeriană ucraineană nu dispune de suficiente rachete pentru a doborî noile drone rusești „Geran-4" și „Geran-5", capabile să zboare cu viteze de până la 600 km/h, în condițiile în care ritmul de producție al Rusiei ajunge la aproximativ 3.000 de unități pe lună.

Motoarele turboreactive pentru aceste drone provin în cea mai mare parte din China, deși o parte din componente sunt fabricate direct în Rusia, cu ajutorul unor imprimante 3D occidentale introduse prin contrabandă. Alături de dronele de dimensiuni mai mari, de tip „Banderol", aceste aparate seamănă tot mai mult cu niște rachete de croazieră ieftine, pentru neutralizarea cărora avioanele F-16 au nevoie urgentă de rachete AIM-120 și AIM-9, aflate în deficit critic.

Ucraina dezvoltă propriile drone-interceptoare pentru a contracara dronele rusești, însă situația privind apărarea împotriva armamentului balistic rămâne și mai dificilă.