Republica Moldova a secretizat informaţiile privind foştii colaboratori ai KGB

Republica Moldova a decis ca informaţiile privind foştii colaboratori ai KGB să fie secretizate pe termen nelimitat, iar demnitarii moldoveni care deţin şi alte cetăţenii nu vor avea acces informaţii care ţin de secretul de stat, informează NewsIn.

Accesul la secretul de stat îl vor avea şeful statului, primul ministru, preşedintele Parlamentului, deputaţii, miniştrii şi alte persoane cu înalte funcţii de răspundere, cu excepţia celor care deţin şi cetăţenia altor state.

Parlamentul de la Chişinău a adoptat astăzi în lectură finală noua lege privind secretul de stat. Legea prevede secretizarea pe un termen nelimitat a informaţiilor despre persoanele care au colaborat sau colaborează cu serviciile secrete ale Republicii Moldova. Prevederea a fost introdusă la insistenţa unor deputaţi comunişti. Proiectul iniţial prevedea un termen de pînă la 75 de ani pentru acest tip de date.

Legea stabileşte pentru informaţiile cu menţiunea "strict secret" un termen de secretizare de până la 25 de ani. Informaţiile cu girul "secret" nu pot fi divulgate timp de 15 ani, iar cele cu menţinea "confidenţial" până la zece ani. Informaţiile cu acces "restricţionat" au termen de valabilitate de până la cinci ani.

Autorul noii legi este Serviciul de Informaţii şi Securitate, care susţine că legea din 1994 este depăşită şi necesită să fie adusă în concordanţă cu practica internaţională. Noua lege substituie actualele grade de secretizare "de importanţă deosebită", "strict secret" şi "secret" prin altele noi – "strict secret", "secret", "confidenţial" şi "restricţionat".

Organizaţiile internaţionale au tras semnalul de alarmă

Modul de definire a informaţiilor secrete în lege fusese criticat anterior de organizaţii internaţionale ca OSCE şi Article 19.

Într-un memorandum adresat autorităţilor de la Chişinău, organizaţia internaţională pentru libertatea de exprimare Articolul 19, cu sediul la Londra, a atras atenţia că proiectul de lege privind secretul de stat al Republicii Moldova ridică mai multe semne de întrebare. Acest lucru se referă atât la definiţia secretului de stat – una prea generală şi care include informaţii deţinute şi de persoane particulare, cât şi la procedura de secretizare, care, în opinia experţilor internaţionali, este excesiv de vastă şi oferă posibilitatea secretizării informaţiilor ce nu au legătură directă cu securitatea naţională, aşa cum este informaţia cu conţinut economic, ştiinţific sau cu privire la administrarea publică.

Organizaţia Articolul 19 este îngrijotată şi de faptul că protecţia informaţiei ce constituie secret de stat va fi controlată de serviciile de securitate, care ar putea să utilizeze puterea de control pentru a aduna informaţii ce, în mod normal, ar fi trebuit obţinute în baza unui mandat al instanţei de judecată. Organizaţia a recomandat autorităţilor moldovene ca legea să prevadă posibilitatea divulgării informaţiei în cazurile în care interesul public prevalează. Experţii organizaţiei consideră că interesul public trebuie să prevaleze şi în cazul informaţiei despre colaborarea anumitor funcţionari publici cu serviciile de securitate în perioada regimului comunist sovietic.

Recomandările făcute n-au fost luate în seamă

Într-un comentariu la Radio Europa Liberă, expertul Petru Macovei, director executiv la Asociaţia Presei Independente, a declarat că noua lege, în varianta adoptată de Parlament, este o lovitură gravă pentru democraţia din Republica Moldova.

"Faptul că legiuitorul şi deputaţii în Parlamentul Republicii Moldova nu au atras nicio atenţie observaţiilor foarte critice şi de esenţă legate de această lege denotă faptul că în Republica Moldova procesul legislativ nu ţine neapărat de interesul public, ci ţine mai curând de interesul celor care guvernează", a declarat Petru Macovei. El a amintit că nu este pentru prima dată cînd autorităţile moldovene ignoră recomandările pertinente ale unor organizaţii internaţionale referitoare la fondul unor legi.

"Noua lege cu privire la secretul de stat este una care aduce o lovitură foarte gravă legii privind accesul la informaţie, pentru că spiritul acestei legi lasă loc la interpretări în sensul în care, de acum încolo, orice informaţie ar putea fi secretizată, iar cei care vor secretiza informaţia nu vor fi obligaţi să-şi justifice acţiunile. Altfel spus, din momentul intrării în vigoare a acestei legi, accesul la informaţie în Republica Moldova va fi şi mai defectuos decât a fost pînă acum", consideră Petru Macovei, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente.