Exclusiv Putin ține cu dinții de Donbas. Expert: „Mesajul este unul strategic. Pentru România miza e uriașă”
0Putin ar fi respins planul de pace prezentat de Zelenski, arătând că Donbasul rămâne un obiectiv esențial, conform presei din Rusia. Expertul în securitate Cătălin Done explică de ce Putin ține cu dinții de Donbas, Crimeea, Zaporojie și ce ar însemna pentru România o cedare a acestor teritorii.
Conform relatărilor apărute în mass-media din Rusia, Putin respinge planul de pace prezentat de Zelenski, inclusiv compromisurile teritoriale propuse pentru Donbas. Kremlinul insistă că nu va ceda teritoriul Donbasului și îl consideră parte a Rusiei sau cel puțin parte din ceea ce Moscova vrea să controleze pe termen lung.
Putin a declarat în fața unor apropiați și oameni de afaceri ruși că Moscova este deschisă la anumite aranjamente teritoriale, dar că întregul Donbas rămâne un obiectiv esențial pe care nu este dispus să îl cedeze, conform relatării din Kommersant, citată de agenții internaționale de presă.
Pe lângă refuzul de a renunța la controlul asupra Donbasului, Kremlinul își formulează și propriile cerințe pentru un acord de pace, care includ, potrivit unor surse, stabilirea statutului neutru al Ucrainei, limitarea forțelor armate ucrainene și garanții împotriva extinderii NATO, printre altele.
Președintele Zelenski a spus că, deși planul său de pace a fost comunicat către SUA, nu există încă un răspuns oficial din partea Rusiei la documentul de 20 de puncte, inclusiv la propunerea privind Donbas.
„Donbasul este esențial nu doar economic și industrial, ci și simbolic”
Analistul de securitate Cătălin Done, vicepreședinte al ESGA România (Experts for Security and Global Affairs Association – Asociația Experților în Securitate și Afaceri Globale), a explicat pentru „Adevărul” semnificația acestei reacții de la Kremlin.
„Reacția Kremlinului la planul de pace discutat între Kiev și Washington confirmă o realitate geopolitică profundă: pentru Rusia, războiul din Ucraina nu este un conflict conjunctural, ci expresia unei continuități istorice a gândirii sale strategice. Declarațiile atribuite președintelui Vladimir Putin, potrivit cărora Rusia ar putea accepta schimburi teritoriale limitate, dar revendică integral Donbasul, se înscriu perfect în logica geopoliticii ruse tradiționale, nu într-o tactică de negociere de moment”, arată expertul.
De-a lungul istoriei, Rusia a fost un stat continental lipsit de bariere naturale de apărare. De la invaziile mongole, la Napoleon și Hitler, trauma strategică fundamentală a Rusiei este vulnerabilitatea sa geografică. „Din acest motiv, doctrina sa geopolitică a fost mereu una a expansiunii defensive: securitatea nu este garantată prin tratate, ci prin control teritorial și zone-tampon. Donbasul, Crimeea, Zaporojie sau Herson nu sunt, din această perspectivă, simple teritorii ucrainene ocupate, ci piese ale unei arhitecturi de securitate pe care Moscova o consideră vitală”, explică Done.
Astfel, spune el, Donbasul este esențial nu doar economic și industrial, ci și simbolic: este spațiul în care Rusia justifică narativul „lumii ruse” (Russkiy Mir), un construct cultural, lingvistic și istoric care depășește granițele statului rus propriu-zis.
„Când Kremlinul afirmă că „Donbasul este al nostru”, mesajul este unul strategic: Rusia nu poate accepta o pace care să o lase mai vulnerabilă decât înainte de război. Din această logică decurge refuzul compromisului propus de Kiev. O retragere completă ar fi percepută în mentalul colectiv al rușilor nu ca un gest de pace, ci ca o înfrângere istorică, cu potențial destabilizator intern”, a detaliat expertul.
„Frontul va decide soarta teritorială a Ucrainei și deznodământul războiului”
Afirmația potrivit căreia Putin nu este în măsură să se întâlnească cu Donald Trump „pentru că acordurile sunt încă în aer” trebuie citită în cheia realismului geopolitic, spune vicepreședinte al ESGA România: „Strategia occidentală de a învinge Rusia pe câmpul de luptă a eșuat. Rusia nu este înfrântă, iar Ucraina este, din punct de vedere material și demografic, semidistrusă. Acesta este contextul real al negocierilor, nu retorica publică.”
Aici intervine un nou element-cheie al analizei războiului și a anticipării acțiunilor Rusiei, arată Done. „Președintele Putin a spus că „nu vor mai exista războaie dacă Occidentul tratează Rusia cu respect” și acest lucru trebuie înțeles din prisma resentimentului acumulat în perioada post-sovietică. Din perspectiva Moscovei, anii ’90 au însemnat umilire strategică, pierdere de influență, colaps economic și extinderea NATO până la porțile sale. Conceptul de „lume rusă” este, în esență, o reacție identitară la această umilire. Rusia nu cere doar garanții de securitate, ci recunoaștere ca pol de putere egal, cu drepturi istorice asupra spațiului său de influență”, arată expertul.
Occidentul a ignorat această dimensiune culturală, tratând Rusia exclusiv ca pe un actor rațional-economic, ceea ce a alimentat radicalizarea strategică a Kremlinului, susține Done și face trimitere la analiza lui John J. Mearsheimer – „Why the Ukraine Crisis Is the West’s Fault”.
„Așadar, în acest moment, niciuna dintre părți nu poate accepta compromisuri reale pentru că pacea nu este rezultatul diplomației, ci al raportului de forțe de pe teren. Teritoriul, în spațiul est-european, nu este doar geografie, ci memorie, identitate și legitimitate istorică. De aceea, în opinia mea, Frontul va decide soarta teritorială a Ucrainei și deznodământul războiului, nu mesele de susținere sau negocierile între parteneri”, a explicat Done.
Orice acord semnat fără o clarificare militară va fi temporar și fragil, crede expertul. Pentru acest lucru Donbasul și Zaporojie sunt „chestiuni delicate” nu pentru că sunt negociabile, ci pentru că sunt definitorii pentru ordinea postbelică.
Implicații pentru România
„Pentru România, miza este uriașă. O pace care ar legitima apropierea Rusiei de granițele românești – fie prin recunoașterea anexării Crimeii de către SUA (și implicit de către comunitatea internațională), fie prin consolidarea controlului rus în sudul Ucrainei – ar schimba fundamental echilibrul de securitate la Marea Neagră. Crimeea nu este un detaliu periferic, ci pivotul militar al întregii regiuni. Recunoașterea anexării sale ar însemna, implicit, acceptarea unei Rusii hegemonice în bazinul pontic, cu efecte directe asupra securității României și Republicii Moldova”, susține Done.
Ce trebuie să înțeleagă decidenții noștri de politică externă și de securitate precum și toți cetățenii români, spune expertul, este faptul că România are și ea un „spațiu vital” clar definit: securitatea flancului estic, libertatea de navigație la Marea Neagră și menținerea Ucrainei ca stat-tampon funcțional între noi și Federația Rusă.
„Diplomația românească trebuie să iasă din logica pasivă și să înțeleagă că interesele nu se presupun, ci se negociază agresiv. Este momentul ca Bucureștiul să își consolideze dialogul strategic cu Washingtonul, urmând modelul polonez și cel finlandez. De pildă, Finlanda, cu o tradiție de realism strategic și cu șanse reale de a deveni membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, este un partener-cheie ignorat de prea mult timp”, explică specialistul.
Ideea că România nu poate avea încredere în SUA sub o administrație MAGA (sau Republicană tradițională) ignoră un adevăr fundamental, crede Done: „Memoria instituțională americană este extrem de solidă. Parteneriatele strategice nu dispar odată cu un președinte. Problema României este că a pierdut sprijinul bipartizan la Washington, iar acest lucru va conta enorm în contextul alegerilor de tip mid-term.”
Done crede că o remaniere guvernamentală și o schimbare de logică în politica externă s-ar impune ca fundament al comportamentului nostru strategic în momente de cumpănă pentru viitorul geopolitic al Europei.
„Am urmărit cu mare atenție declarațiile fostului președinte Traian Băsescu, care critică scepticismul față de tentativa României de a substitui parteneriatul strategic cu SUA printr-o apropiere de Franța. Este adevărat că mandatele sale de Președinte al României au asigurat o ancorare în două sisteme de securitate, însă contextul de astăzi este radical diferit”, spune specialistul. Astfel, Franța nu mai poate reprezenta interesele geostrategice ale României într-un moment în care fricțiunile franco-germane devin tot mai vizibile, iar Parisul joacă la două capete: susține sancțiuni împotriva Rusiei, dar își intensifică în același timp comerțul energetic cu aceasta. În memoria strategică franceză persistă încă teama unei Germanii puternice, iar acest lucru limitează capacitatea Parisului de a acționa coerent în Est.
Concluzia lui Done: „Negocierile actuale nu sunt despre pace, ci despre configurarea unei noi ordini de putere. Donbasul, Crimeea și Zaporojie nu sunt monede de schimb, ci simboluri ale unei confruntări istorice. Pentru România, miza nu este să fie „de partea bună a istoriei”, ci să fie de partea corectă a propriei securități. Iar acest lucru presupune realism, curaj diplomatic și o reconectare strategică profundă cu Washingtonul”.
Întâlnire crucială cu Donald Trump
Volodimir Zelenski urmează să călătorească în Statele Unite pentru o întâlnire planificată cu Donald Trump, duminică, în contextul în care Washingtonul continuă să facă presiuni pentru un posibil acord de pace între Kiev și Moscova.
Președintele ucrainean a declarat că vizita va avea loc într-o locație din Florida – despre care se crede că este complexul Mar-a-Lago al lui Trump.
„Nu pierdem nicio zi. Am convenit asupra unei întâlniri la cel mai înalt nivel – cu președintele Trump – în viitorul apropiat”, a scris Zelenski într-o postare pe platforma X, vineri, adăugând că „multe pot fi decise înainte de Anul Nou”.
Sâmbătă dimineață, mai multe explozii puternice au zguduit Kievul, în timp ce autoritățile au avertizat că capitala Ucrainei se află sub amenințarea unui atac cu rachete și că sistemele de apărare antiaeriană sunt în funcțiune.
Forțele aeriene ucrainene au anunțat, de asemenea, o alertă aeriană la nivel național, precizând pe rețelele sociale că drone și rachete se deplasează deasupra mai multor regiuni ale Ucrainei, inclusiv a capitalei.
Zelenski a declarat jurnaliștilor că întâlnirea cu miză ridicată cu Trump se va concentra pe unele dintre cele mai sensibile aspecte ale negocierilor de pace, inclusiv garanțiile de securitate pentru Ucraina și reconstrucția țării, precum și discuțiile teritoriale referitoare la regiunea Donbas și la centrala nucleară de la Zaporojie.
„Această întâlnire este destinată în mod special să clarifice lucrurile cât mai mult posibil”, a spus Zelenski.
El a adăugat că planul de pace propus, în 20 de puncte, este „finalizat în proporție de 90%”.
Se încarcă comentariile...
