Noi reguli europene împotriva drogurilor. Care este vulnerabilitatea României: „Petrecem majoritatea timpului condamnând consumatori”

Comisiile pentru libertăți civile (LIBE) și comerț internațional (INTA) din Parlamentul European urmează să voteze miercuri, 4 noiembrie, raportul privind modificarea regulilor de monitorizare și control al precursorilor chimici utilizați la producția drogurilor. Noile măsuri urmăresc să limiteze accesul rețelelor infracționale la substanțe pe care le folosesc pentru a evita controalele existente. Lidia Stoica, criminolog, a explicat pentru „Adevărul” ce efecte ar putea avea schimbările asupra traficului european și de ce România are nevoie de o strategie mai eficientă pentru combaterea marilor rețele de distribuție.

Lege pentru monitorizara și controlul precursorilor chimici utilizați la producția drogurilor Foto: arhiva

Ce schimbări propune Uniunea Europeană în controlul precursorilor chimici

Precursorii chimici sunt substanțe utilizate pentru fabricarea ilegală a drogurilor, dar care pot avea și întrebuințări legitime în industrii precum cea farmaceutică, cosmetică sau chimică. Tocmai această dublă utilizare îngreunează controlul lor, deoarece rețelele infracționale pot profita de circuitul comercial legal pentru a procura substanțele necesare producției.

Una dintre principalele modificări propuse de Comisia Europeană vizează reclasificarea precursorilor. În prezent, legislația europeană prevede patru categorii de substanțe controlate. Noul regulament propune reducerea acestora la trei și introducerea unei categorii distincte pentru precursorii de tip „designer”.

Aceștia sunt compuși chimici modificați sau concepuți astfel încât să permită fabricarea drogurilor, evitând în același timp controalele aplicate precursorilor tradiționali. Pentru aceste substanțe, proiectul prevede un regim de control mai strict, inclusiv interzicerea utilizării lor în afara unor excepții limitate, precum anumite activități de cercetare și inovare.

O altă schimbare importantă este introducerea unui sistem electronic centralizat, prin care autoritățile vor putea monitoriza mai eficient activitățile comerciale care implică precursorii controlați. Proiectul prevede digitalizarea procedurilor de autorizare și înregistrare, precum și îmbunătățirea raportării tranzacțiilor și verificării operatorilor economici.

Lidia Stoica consideră că noile măsuri ar putea avea efecte asupra producției și traficului de stimulente din Europa, droguri care ajung și în România, prin granițele rutiere din România, unde se utilizează inclusiv servicii de curierat internațional în importul de droguri sau substanțe psihoactive noi.

„La prima vedere, pare o inițiativă bună în contextul actual, în care încă ne luptăm cu drogurile, în cadrul acestui război împotriva drogurilor. Dacă noile măsuri vor fi implementate cu succes, ar putea să afecteze, de exemplu, traficul de stimulente întâlnit în țări europene precum Olanda și Belgia. Din aceste țări provin multe dintre stimulentele întâlnite în Europa, cum ar fi amfetamina, metamfetamina și MDMA”, a explicat criminologul.

Rețelele de crimă organizată se adaptează la schimbările legislative

Dincolo de eficiența noilor controale, criminologul atrage atenția asupra capacității grupărilor infracționale de a-și schimba metodele de operare.

„Ce știm foarte clar despre grupările de crimă organizată este că sunt foarte adaptabile și au timp să vină cu metode noi de operare, în funcție de diverse schimbări legislative. Când apare un control nou undeva, ar putea să își mute activitatea în alte jurisdicții, în alte țări sau să schimbe anumite procese prin care operează. Nu înseamnă că imediat o să se oprească această activitate de tot”, a explicat Stoica.

Aceasta consideră că o altă dificultate în combaterea rețelelor infracționale este faptul că ele nu funcționează exclusiv în afara economiei legale. 

„Grupările acestea nu sunt separate de societate. Se folosesc de structuri legitime de afaceri, influențează parteneri de afaceri și structuri ale administrației publice și organe de aplicare a legii, folosind corupția.”, a afirmat criminologul.

În acest context, Stoica consideră că noile reguli europene pot reprezenta un instrument suplimentar de combatere a traficului, dar nu pot elimina singure capacitatea de adaptare a rețelelor infracționale.

Ce impact ar putea avea noile reguli asupra traficului de droguri din România

În ceea ce privește România, efectele noii legislații ar putea fi diferite față de cele din statele în care producția de droguri sintetice este mai extinsă. Lidia Stoica atrage atenția că țara noastră este și un teritoriu de tranzit, iar substanțele care ajung pe piața internă provin din mai multe zone geografice.

„Nu toate drogurile ajung în România prin rutele europene. Avem și substanțe care vin din America de Sud, America de Nord sau Asia, în special în cazul cocainei. Rutele respective nu vor fi afectate de legislația de la nivel european”, a explicat aceasta.

Criminologul a menționat și Portul Constanța, prin care România poate fi utilizată ca punct de tranzit pentru transporturile de droguri. Dacă substanțele ajung pe teritoriul țării și nu sunt interceptate, acestea pot fi ulterior distribuite pe piața internă sau transportate către alte destinații.

De altfel, Strategia Națională Antidrog 2022-2026 identifică Portul Constanța drept o rută alternativă utilizată de rețelele infracționale pentru introducerea cocainei în Europa.

În paralel, România este conectată și la rețelele europene de distribuție. Potrivit raportului de activitate al DIICOT pentru 2025, țara noastră nu mai este doar un teritoriu de tranzit, ci și o piață de consum emergentă. Procurorii au identificat introducerea drogurilor și a noilor substanțe psihoactive prin rute comerciale legale, în special prin servicii de curierat internațional și intermediari care profită de mobilitatea din spațiul comunitar. În 2025, au fost trimiși în judecată traficanți care aduceau substanțe din Europa de Vest, în special din Olanda și Spania, folosind colete aparent obișnuite.

În opinia Lidiei Stoica, una dintre cele mai mari probleme pentru România este însă lipsa unor date suficiente despre substanțele care circulă pe piața internă.

„Cea mai mare schimbare în România, când vorbim despre traficul de droguri, ar fi adusă de un focus mult mai mare al organelor de aplicare a legii asupra traficului de droguri. Pentru că de aici vine și problema că nu avem suficiente date despre substanțele care ajung în România. Cu cât interceptezi și investighezi mai puține cazuri de trafic de droguri, cu atât știm mai puține despre traficul de droguri”, a explicat aceasta.

De ce se concentrează anchetele pe cantități mici de droguri

Unul dintre argumentele criminologului vizează distribuția resurselor alocate combaterii traficului și consumului de droguri. Aceasta susține că o parte importantă a activității organelor de aplicare a legii se concentrează asupra consumatorilor și a cantităților mici de substanțe, în detrimentul investigațiilor care vizează rețelele de trafic la scară mare.

Lidia Stoica a invocat date potrivit cărora aproximativ 80% dintre capturile de droguri reprezintă cantități mai mici de cinci grame, cu o medie de aproximativ un gram pe captură.

O proporție de peste 80% apare și în Strategia Națională Antidrog 2022-2026, care analiza însă datele dintr-o perioadă anterioară, respectiv ultimii patru ani ai intervalului 2013-2020. Documentul arăta că peste 80% din numărul capturilor erau sub cinci grame, dar aceste capturi reprezentau o parte foarte mică din cantitatea totală confiscată. În 2018, de exemplu, ponderea cantității aferente capturilor sub cinci grame a fost de numai 0,85% din total.

În ceea ce privește activitatea DIICOT, raportul instituției pentru 2025 arată că 37.419 din cele 48.279 de cauze de soluționat, adică aproximativ 77,5%, aveau ca obiect traficul de droguri.

Stoica susține că ponderea mare a dosarelor privind drogurile în activitatea DIICOT arată presiunea exercitată asupra resurselor instituției și consideră că acestea ar trebui orientate mai mult către combaterea marilor rețele.

„Dacă din acele 75% din activitatea DIICOT se duc către cazurile de droguri și multe dintre acestea sunt cazuri cu cantități de sub cinci grame, vorbim despre resurse și fonduri publice alocate interceptării consumatorilor și condamnării celor care au asupra lor cantități foarte mici. Când majoritatea timpului se duce în direcția aceasta, nu mai sunt suficiente resurse pentru a intercepta marele trafic de droguri”, a susținut criminologul.

Aceasta a atras atenția și asupra dificultății de a obține date credibile despre consumul de droguri în România. Potrivit ei, statisticile relevante provin atât din interceptările și investigațiile organelor de aplicare a legii, cât și din sondajele realizate în rândul populației. Problema este că persoanele care consumă droguri pot evita să declare acest lucru, inclusiv în cadrul cercetărilor anonime, din cauza temerii de consecințe juridice.

Stoica a invocat o estimare de cel puțin 250 de milioane de euro anual pentru piața drogurilor din România, calculată pornind de la consumul declarat în sondaje. Criminologul consideră că valoarea reală ar putea fi mai mare, tocmai pentru că datele despre consum sunt incomplete.

Dezincriminarea consumului și legalizarea strict reglementată, soluții propuse de criminolog

În opinia Lidiei Stoica, schimbarea legislației privind precursorii poate îngreuna anumite forme de producție și trafic, dar nu rezolvă cauzele care determină consumul de droguri. Aceasta consideră că abordarea exclusiv represivă nu a reușit să elimine fenomenul, în ciuda deceniilor de politici construite în jurul războiului împotriva drogurilor.

„Măsurile de acest gen sunt tot timpul temporare, pentru că nu identifică și nu abordează cauzele consumului de droguri. Dacă vorbim despre cerere și ofertă, oamenii, în ciuda războiului împotriva drogurilor din ultimii 55 de ani, consumă în continuare droguri și tot mai multe droguri sunt traficate. Toate aceste lupte nu pot să ducă la o rezolvare”, a explicat criminologul.

Prima schimbare pe care o consideră necesară este dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu. În România, consumul de droguri nu este incriminat ca infracțiune distinctă, însă cumpărarea și deținerea substanțelor pentru uz propriu sunt pedepsite prin Legea nr. 143/2000. Prin urmare, propunerea Lidiei Stoica vizează înlăturarea răspunderii penale pentru aceste fapte.

Potrivit acesteia, o astfel de măsură ar putea elibera resursele poliției și ale procurorilor, care ar putea fi redirecționate către investigarea rețelelor de trafic și a grupărilor de criminalitate organizată.

„Rezolvarea reală este dezincriminarea consumului, pentru că, în acest fel, acele 75% din activitatea DIICOT pot să fie orientate către marele trafic. Până nu se face această schimbare și continuăm să petrecem majoritatea timpului condamnând consumatori pentru cantități mici, traficul o să fie în continuare în floare, pentru că nu rezolvăm problema cererii”, a susținut Stoica.

Criminologul face însă diferența între dezincriminarea deținerii pentru consum propriu și o schimbare mai amplă a politicii privind drogurile. Ea explică sursa diferenței: în timp ce dezincriminarea ar elibera resursele DIICOT și ale altor instituții, permițând utilizarea lor mai eficientă, legalizarea și reglementarea strictă a substanțelor ar scoate această sursă de venit din mâinile organizațiilor criminale, care folosesc profiturile obținute pentru a finanța alte activități infracționale, precum traficul de persoane și de arme.