Mișcarea studenților din Serbia se pregătește de negocieri pentru formarea guvernului, deși nu are un lider

Mișcarea studenților din Serbia, care a obținut o victorie istorică în alegerile parlamentare de la sfârșitul săptămânii, se pregătește să înceapă discuțiile pentru formarea unui guvern, scrie The Guardian. Formațiunea, fără nicio experiență în guvernare, speră să pună capăt a 14 ani de executive naționaliste tot mai autoritare.

Sârbii, bucuroși că au scăpat de guvernul Vucici Foto: AFP

Potrivit proiecțiilor Centrului pentru Alegeri Libere și Democrație din Belgrad, realizate după numărarea a 100% din buletinele de vot, Lista Studenților a obținut 53% din voturi, adică 141 de mandate în Parlamentul cu 250 de locuri. Partidul Progresist Sârb (SNS) al lui Vučić a primit 39%, respectiv 103 mandate. Restul locurilor au revenit listelor minorităților naționale.

Fără lider și fără experiență

Deocamdată există puține indicii despre cum va guverna mișcarea, construită pe decizii luate colectiv. Printre candidații ei se numără universitari, actori și fermieri, alături de studenți. Formațiunea nu are lider și nici ierarhie, așa că nu este clar cine va fi propus pentru funcția de premier și cine va intra în cabinet.

Printre figurile vizibile ale listei se numără cardiologul Ilija Srdanović, care a condus lista de candidați, fostul guvernator al băncii centrale Dejan Šoškić și Radomir Saičić, profesor de chimie la Universitatea din Belgrad, care a vorbit în numele mișcării după victorie.

Ca și partidul Tisza al lui Péter Magyar, care a pus în primăvară capăt celor 16 ani de guvernare iliberală a lui Viktor Orbán în Ungaria, Lista Studenților se confruntă cu instituții publice conduse de funcționari loiali regimului care pleacă. Acest lucru îngreunează reformarea statului.

„O datorie istorică”

Ana Mirković, specialistă în educație, psiholog și candidată a listei, a declarat pentru The Guardian că rezultatul nu este văzut ca o cucerire a puterii și a privilegiilor, ci ca „o datorie istorică față de propriul popor și față de proprii copii”. Prima prioritate a mișcării este, a spus ea, „detoxifierea socială și psihologică” a țării.

Mandatul lui Vučić a fost descris drept un regim autocratic „de manual”, în care partidul său și-a extins controlul asupra presei, justiției și altor instituții de stat. Alegerile au fost marcate de nereguli la înscrierea alegătorilor, de partizanat în presă și de cumpărare de voturi.

Programul studenților se bazează pe promisiunea de a combate corupția și de a restabili statul de drept. Printre măsuri se numără:

-crearea unei unități independente de poliție, care să răspundă în fața procurorilor, nu a Ministerului de Interne;

-îndepărtarea polițiștilor legați de crima organizată;

-interzicerea numirii apropiaților de partid în companiile de stat;

-control public, prin organisme independente, asupra tuturor contractelor mari de infrastructură, pentru a limita folosirea abuzivă a banilor publici.

Mirković a spus că noul guvern va desființa „sistemul de intimidare” care a alimentat „frica și polarizarea”, prin deschiderea urgentă a mass-media, oprirea presiunilor asupra angajaților din sectorul public și oprirea „violenței instituționale”. Scopul este, a adăugat ea, „reconstruirea societății de la temelie”, inclusiv prin transparență totală a contractelor, depolitizarea justiției și reînnoirea sistemelor de educație și sănătate, astfel încât capturarea statului să nu mai fie posibilă „niciodată”.

Politica externă, lăsată pe plan secundar

Lista Studenților a ținut intenționat în plan secund subiectele care divizează, între care relațiile cu UE și cu Rusia. Kremlinul a transmis luni că speră ca noii lideri „să înțeleagă că cooperarea cu Rusia este în interesul Serbiei”.

Analistul Dušan Vučićević a spus că mișcarea a insistat de la început că Serbia trebuie să se ocupe mai întâi de problemele politice interne, respectiv de „demontarea efectivă a fiecărei instituții, de la nivel național la cel local”.

Un model pentru alte țări?

Victoria studenților poate inspira și alte mișcări studențești apărute în ultimele săptămâni în Europa, care cer standarde mai bune în educație și perspective mai bune. Vučićević a spus însă pentru Agence France-Presse că experimentul sârb de democrație de bază, care a obținut peste 50% din voturi, este diferit de alte proteste și că nu este clar dacă un model similar ar funcționa în alte țări.

Nikola Burazer, directorul de programe al Centrului pentru Politică Contemporană din Belgrad, a spus că procesul decizional al mișcării trebuie „accelerat”, deoarece selectarea candidaților a durat luni de zile. „După ce oamenii termină de sărbătorit, ne vom concentra mai mult pe ce urmează și pe cum va arăta guvernul”, a spus el. „Acum 24 de ore, totul părea o fantezie.”

Reacții

Vučić, care a menținut legături strânse cu Rusia pe tot parcursul mandatului, a pus duminică înfrângerea partidului pe seama „sprijinului direct al unor țări europene și al «statului din umbră» american, cel care este și împotriva președintelui Trump”.

Liderii străini au salutat victoria studenților. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că este „în mod clar un nou capitol în istoria țării și a poporului său”. El a mulțumit Serbiei pentru respectul față de poporul, statul și independența Ucrainei.

Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că Berlinul va sprijini „activ calea europeană a Serbiei”, spunând că studenții au ajuns la oameni „prin cererea lor de stat de drept, lupta împotriva corupției și libertăți fundamentale”.

Calendarul următor

Potrivit Constituției, noul Parlament trebuie să se reunească în 30 de zile de la rezultatul oficial, iar guvernul trebuie format în maximum 90 de zile după aceea. Serbia trebuie să organizeze și alegeri prezidențiale noi înainte de 27 decembrie, deoarece Vučić și-a dat demisia pentru a candida la funcția de premier.