Mărturiile voluntarilor chinezi care luptă de partea Ucrainei: Mi-am dorit o viață care să însemne ceva
0Jurnaliștii The Guardian au publicat mărturiile unor voluntari chinezi care au sfidat guvernul și opinia publică, luptând de partea Ucrainei și împotriva celui mai important partener geopolitic al Beijingului, Rusia.
Tim, în vârstă de 43 de ani, aducea ajutoare la periferia orașului Kiev când a auzit o rachetă șuierând deasupra. La scurt timp, a citit știrea pe telefon: cel mai mare spital de copii fusese lovit. S-a întâmplat pe 8 iulie 2024, ziua în care Rusia a lansat unul dintre cele mai sângeroase atacuri asupra Ucrainei, soldat cu moartea a peste 40 de persoane. Dar atacul asupra spitalului de pediatrie Ohmatdit din Kiev a fost șocant pentru voluntarul chinez.
„Văzând membrele secționate, unele dintre ele aparținând unor copii, am plâns”, a spus el, tată a doi copii. „M-am dus cu gândul la cum se înfurie chinezii. Odată ce e declanșată, este intensă. Am decis să mă înrolez în armată.”
Un an mai târziu, Tim se afla în cazarma sa din sudul Ucrainei, proiectând drone pentru forțele terestre ale armatei.
A sosit în Ucraina în iulie 2023 cu o viză de afaceri, cu intenția de a sprijini eforturile umanitare.
„La acea vreme, eram șomer. Voiam să merg în Ucraina ca voluntar – să văd o țară care trece prin greutăți și să livrez donațiile pe care mulți dintre prietenii mei apropiați le făcuseră pentru a-i ajuta pe cei care aveau nevoie de ele”, a povestit el.
Povestea lui Tim
Precum și mulți dintre ceilalți voluntari chinezi, Tim este animat de simpatia pentru cauza ucraineană, concomitent cu sentimentul de disperare față de direcția pe care o ia propria țară. El se gândea de peste un deceniu să emigreze înainte de a pleca în Ucraina și a decide, după mai multe călătorii, că țara are un „viitor luminos”, ucrainenii sunt prietenoși, și că și-ar dori să trăiască în această țară. Își făcea planuri să-și aducă și familia. Apoi a urmat atacul asupra spitalului, care l-a determinat să ia o decizie: se va înrola în armata ucraineană.
„Acum cincisprezece ani, observai problemele, puteai vorbi liber despre ele și existau oameni dispuși să le discute”, a spus el.
Informațiile despre războiul din Ucraina le-a obținut printr-o rețea privată virtuală (VPN), întrucât You Tube este blocat în China.
„Nu citesc știri pe site-uri din China... pentru că toate știrile ce se regăsesc acolo sunt false”, subliniază Tim.
Cetățenii străinii au posibilitatea de a servi în unitățile regulate ale armatei ucrainene sau într-una dintre cele două legiuni internaționale dedicate. Kostiantin Milevski, un oficial militar ucrainean, declara în august că aproximativ 8.000 de cetățeni străini sunt înrolați doar în forțele terestre. Socotindu-i și cei din alte ramuri armate, numărul e probabil dublu.
Armata ucraineană nu publică informații despre naționalitățile recruților internaționali, dar din câte se știe, mulți dintre aceștia sunt din America de Sud, atrași fiind de salarii care trec de 3.000 de dolar pe lună pentru cele mai periculoase misiuni. Altfel, salariul de bază nu este mai mare de 500 de dolari pe lună.
Cine sunt cetățenii chinezi înrolați în armata ucraineană
Voluntarii chinezi care luptă pentru Ucraina estimează că numărul lor se ridică la cel mult câteva zeci de persoane.
Opiniile publicului chinez despre Rusia nu sunt uniforme. Pe de o parte, există naționaliștii, care nu au iertat niciodată Rusia țaristă pentru anexarea unor porțiuni mari de teritoriu în timpul dinastiei Qing, la sfârșitul secolului al XIX-lea. În prezent, în ceea ce privește războiul din Ucraina, în China a luat naștere o propagandă agresivă în mass-media de stat, care învinuiește SUA pentru această criză.
Oficial, Beijingul susține că are o poziție neutră în conflict și pledează pentru pace.
Pe de altă parte, președintele chinez, Xi Jinping, l-a susținut mai mult sau mai puțin explicit pe omologul său rus, Vladimir Putin, pe tot parcursul războiului. Potrivit analiștilor occidentali ar fi foarte dificil pentru Moscova să continue războiul fără sprijinul economic al Chinei. De pildă, comerțul bilateral dintre cele două țări a atins niveluri record de la invazia din 2022. China nu oferă ajutor militar direct, în schimb, există dovezi consistente că permite exporturile unor componente vitale pentru arme, precum cablurile pentru dronele cu fibră optică, care au înregistrat vânzări explozive.
Un studiu realizat de Tao Wang de la Universitatea Metropolitană din Manchester a constatat că 80% dintre chinezii chestionați aveau opinii pro-Rusia în primul an al războiului și că „mass-media controlată de guvern a reușit să influențeze opinia publică în favoarea Rusiei” pe măsură ce acesta a progresat.
Totuși, există și un segment apreciabil al populației chineze care simpatizează cu Ucraina și care a fost în mare parte trecut cu vederea”, a explicat autorul studiului. Cetățenii se tem să exprime astfel de opinii în mod explicit, întrucât sunt „considerate neconvenționale”.
Povestea lui Fan
Nu doar ideologia este cea determină cetățeni precum Tim, un mecanic auto șomer, să plece din țară pentru a lupta într-un război. China trece printr-o criză provocată de rata crescută a șomajului, care a suscitat nemulțumire față de guvern.
Un alt voluntar chinez, Fan, are o poveste similară.
Înainte de a părăsi China, la începutul acestui an, bărbatul în vârstă de 39 de ani în China ducea practic o viață de tip „laying flat”, a explicat el, cu referire la o expresie chinezească pentru șomaj pasiv. Pandemia i-a ruinat afacerea și a ajuns la o datorie de 3 milioane de yuani (314.000 de lire sterline). Fan este căsătorit și are o fiică.
Într-o zi, navigând pe rețelele de socializare occidentale, a citit despre conaționali care luptau în Ucraina. Așa a aflat despre cazul lui Peng Chenliang, un voluntar chinez din provincia Yunnan care a servit în Legiunea Străină și a fost ucis în noiembrie 2024 în timpul unei operațiuni pe frontul de est.
„Practic, nu făceam nimic acasă... Simțeam că nu mai pot continua să am o viață lipsită de însemnătate”, a spus Fan. Voiam „să fac ceva care să aibă mai mult sens ”.
El se află printre puținii voluntari chinezi care au ales Ucraina, deși rețelele de socializare chineze sunt inundate de videoclipuri care promovează beneficiile de a deveni mercenar pentru Rusia.
După ce armata ucraineană a luat doi prizonieri de război chinezi, în aprilie, în Donețk, Volodimir Zelenski a oferit o estimare a numărului de cetățeni chinezi care luptă de partea Rusiei: peste 150 de persoane.
Nu există niciun indiciu că China, care neagă că ar oferi ajutor militar Rusiei, încurajează acești mercenari, cert este că răspândirea videoclipurilor pe internetul strict controlat pare totuși să fie liberă de restricții.
Căutarea informațiilor despre cum să se înrolezi în Ucraina este mult mai dificilă, potrivit mărturiei lui Fan, care povestește că el a folosit ChatGPT în acest scop. Deși nu avea experiență militară, ci doar o pasiune pentru drone, a fost acceptat de un birou de recrutare din Liov. Repartizat inițial ca operator de drone pe frontul din est, a fost retras din pricina barierei lingvistice importante. În prezent, păzește un depozit.
Fan nu are opinii politice. Dar spune că represiunea guvernamentală a devenit tot mai constrângătoare, mai ales odată cu pandemia. Mulți dintre bloggerii săi preferați au fost persecutați sau reținuți sub acuzații precum „certuri și provocare de tulburări” - un termen generic folosit pentru a viza pe cei care nu sunt pe placul autorităților. „Mulți oameni obișnuiți, doar prin faptul că își exprimă opiniile în transmisiuni live sau pe platformele lor, opinii care nu se aliniază cu opinia generală din China, ajung să fie nedreptățiți”, a spus el.
„Am aproape 40 de ani și n-am votat niciodată... guvernul nu ascultă niciodată de vocea oamenilor obișnuiți. Nu vreau ca fiul meu să crească într-un astfel de mediu.”
Legea chineză nu interzice în mod explicit cetățenilor să se alăture armatelor străine, cu excepția cazului în care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale, dar mulți se tem de represalii. Un alt soldat chinez din Ucraina, al cărui indicativ de apel este Brunko, a declarat că poliția națională de securitate a Chinei i-a interogat familia.
Întrebat de ce și-ar risca viața pentru o altă țară, Tim spune că principalul său obiectiv este să clădească o nouă viață pentru el și familia sa în Europa. „În al doilea rând, vreau să arăt lumii că există mulți chinezi ca mine. Vreau ca lumea să nu renunțe la China”, a spus el. „Nu asociați China cu lucruri negative. De fapt, există mulți oameni buni în China și multe idei constructive”.
Se încarcă comentariile...
