LIVE TEXT | Război în Ucraina. Rusia trimite în prima linie soldați inapți medical: Letonia a creat o coaliție de state pregătite să furnizeze drone Ucrainei
0Tot mai multe plângeri apar în Rusia potrivit cărora autoritățile militare nu țin cont de problemele medicale ale recruților și îi trimit în prima linie chiar dacă sunt declarați compleți inapți de către medici. În timp ce liniile de front sunt blocate, Vladimir Putin caută să câștige prin propagandă, susținând că Ucraina ar suferi o „lovitură ireparabilă” și ar trebui să cedeze solicitărilor sale. Letonia a anunțat crearea unei coaliții de 20 de state care vor dota armata ucraineană cu mii de drone.
UPDATE Principalul opzant al regimului Putin, Aleksei Navalnîi, care ispăşeşte în prezent sentinţe cumulate de aproape 30 de ani de închisoare, a afirmat miercuri că nu regretă că s-a întors în Rusia, la trei ani după ce a fost arestat pe un aeroport din Moscova.
Transferat recent într-o închisoare situată la 60 de kilometri nord de Cercul Polar, Navalnîi s-a declarat convins că regimul impus de Vladimir Putin se va prăbuşi într-o bună zi împreună cu elita postsovietică din Rusia, pe care a catalogat-o din nou drept coruptă, avidă de putere şi duplicitară, relatează Agerpres, care citează agențiile de presă EFE și Reuters.
„Am ţara mea şi convingerile mele. Nu vreau să renunţ nici la ţara mea, nici la ideile mele. Nu o pot trăda pe niciuna. Dacă convingerile tale valorează ceva, trebuie să fii pregătit să le aperi. Şi, dacă este necesar, să faci unele sacrificii”, a transmis opozantul rus. Detalii aici
UPDATE Un colonel din cadrul Gărzii Naționale a Federației Ruse a fost condamnat marți la șase ani într-o colonie penitenciară sub acuzația că ar fi vinovat de cumpărarea unor echipamente incapabile să protejeze Podul Crimeei, relatează agenția de presă Reuters. Detalii aici
UPDATE Vehiculele de infanterie Bradley furnizate de SUA au jucat un rol vital pe linia frontului din Ucraina, relatează CNN, citând mărturia unui soldat ucrainean.
Armata rusă ar fi invadat pozițiile ucrainene într-o zonă cheie a liniei frontului dacă forțele ucrainene nu ar fi avut posibilitatea să se apere cu ajutorul blindatelor Bradley, a declarat un soldat pentru CNN. Detalii aici
UPDATE Vehiculele de infanterie Bradley furnizate de SUA au jucat un rol vital pe linia frontului din Ucraina, relatează CNN, citând mărturia unui soldat ucrainean. Detalii aici
UPDATE Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat pe 17 ianuarie 2024 de Consiliul European pentru Relații Externe, schimbările climatice, frământările economice globale, imigrația, pandemia și războiul Rusiei din Ucraina sunt marile temeri ale europenilor înaintea alegerilor europarlamentare. Detalii aici
UPDATE Kinjal, arma hipersonică „de neoprit“ cu care se laudă Rusia, este criticată de analiștii chinezi. Este un „proiect pe termen scurt și grăbit”. „Există din ce în ce mai multe dovezi care arată că ceea ce spun SUA și Ucraina în această privință este adevărat”, a scris analistul chinez de apărare Yin Jie în noiembrie în revista militară din Shaanxi Ordnance Industry Science and Technology. Detalii aici
UPDATE Poliția regimului Putin a intervenit în forță, cu bastoane și gaze lacrimogene, pentru a dispersa mulțimea adunată în centrul unui orășel din Republica Bașkiria, în apropiere de Kazahstan, pentru a protesta față de sentința de condamnare la detenție într-o colonie penală pronunțată împotriva unui activist local pentru drepturile poporului bașkir. Detalii aici
UPDATE Forţele ruse au atacat miercuri infrastructuri agricole din regiunea Odesa, în sudul Ucrainei, cu rachete supersonice Onyx, potrivit şefului administraţiei militare din zonă, Oleh Kiper.
Onyx este una dintre rachetele de fabricaţie rusă cel mai greu de interceptat, întrucât zboară cu mare viteză la o altitudine mică.
„După atacul masiv cu drone din cursul nopţii trecute asupra Odesei, teroriştii au lovit regiunea cu rachete în cursul dimineţii”, a indicat Kiper pe contul său de Telegram.
Ținta rachetelor au fost întreprinderi agricole din două districte diferite din regiunea Odesa, a precizat el. Detalii aici
UPDATE Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov va participa începând de lunea viitoare la şedinţele Consiliului de Securitate al ONU organizate la New York, pentru a lua parte la dezbaterile despre Ucraina şi Orientul Mijlociu, a anunţat miercuri purtătoarea sa de cuvânt, Maria Zaharova.
Aceste dezbateri sunt programate pe parcursul a trei zile, de luni până miercuri. „Lavrov are prevăzută participarea la dezbaterile deschise trimestriale din Consiliul de Securitate al ONU asupra situaţiei din Orientul Mijlociu, inclusiv tema palestiniană, şi la sesiunea din Consiliu asupra temei ucrainene solicitate de noi”, a declarat Zaharova.
UPDATE Un eventual succes al Rusiei în Ucraina crește probabilitatea unei invazii chineze în Taiwan, a avertizat secreatul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei dezbateri pe teme de securitate la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.
Totodată, secretarul general al NATO a recunoscut marţi că situaţia Ucrainei pe câmpul de luptă este „extrem de dificilă”, dar a apreciat că există „motive de optimism” pentru faptul că a rezistat ca naţiune, iar regimul de la Moscova nu a reuşit să îşi atingă obiectivele. Detalii aici
UPDATE Secretarul de stat american Antony Blinken şi-a exprimat miercuri îndoiala cu privire la posibilitatea unei încetări a focului în Ucraina, subliniind că Vladimir Putin nu şi-a arătat în niciun fel dorinţa de a „negocia cu bună-credinţă”. Detalii aici
UPDATE Ucraina a comunicat miercuri că obiectivul său pentru acest an este obţinerea supremaţiei aeriene în războiul cu Rusia, dar a avertizat că pentru victorie mai este nevoie de timp şi de ajutor occidental. Detalii aici
UPDATE Guvernul belgian nu se opune confiscării unor active ruseşti în valoare de 280 de milioane de euro, însă este nevoie de un mecanism clar, cum ar fi utilizarea ca garanţii pentru Ucraina, a declarat miercuri pentru agenţia de presă Reuters premierul belgian Alexander De Croo.
De Croo a afirmat că este gata să discute destinaţia activelor ruseşti blocate, precum şi a dobânzilor la acestea. „Nu spunem nu unei confiscări a activelor. Dar trebuie să lucrăm la un mecanism. De exemplu, pot fi utilizate ca garanţii pentru strângerea de fonduri pentru Ucraina”, a spus el.
„Suntem deschişi pentru discuţii şi dorim să participăm la o soluţie de identificare a unei baze legale pentru transferuri către Ucraina, fără a destabiliza sistemul financiar internaţional”, a adăugat premierul belgian.
Cea mai mare parte din activele Rusiei - titluri în care a investit banca centrală a Rusiei - sunt blocate în Euroclear, un depozit bancar din Bruxelles. Unele din acestea ajung la maturitate şi sunt transformate în lichidităţi, iar tranzacţiile respective sunt impozitate cu 25%, a precizat De Croo.
„Dacă există venituri impozabile, le vom izola pentru a putea fi date Ucrainei”, a subliniat premierul belgian, precizând că impozitele pe activele blocate se ridicau la 1,3 miliarde de euro în 2023 şi vor ajunge la 1,7 miliarde de euro anul acesta.
UPDATE Ucraina a anunţat miercuri că a doborât 19 dintre cele 20 de drone de atac lansate în timpul nopţii de Rusia, în special asupra Odesei, port important din sudul acestei ţări unde trei persoane au fost rănite, relatează AFP.
În total, „în noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2024, inamicul a lovit cu 20 de drone de atac de tipul Shahed-136/131”, au anunţat Forțele Aeriene ale Ucraineie, precizând că au distrus 19 în zbor, însă fără a preciza locul şi ce s-a întâmplat cu cea de-a 20-a dronă. Detalii aici
UPDATE Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, că este „încrezătoare” că toate cele 27 de state membre UE vor găsi o soluţie pentru a permite în cele din urmă noi fonduri pentru Ucraina.
„Ultimul Consiliu European a arătat voinţa politică de a fi alături de Ucraina atâta timp cât va fi necesar. Dar trebuie să susţinem această decizie cu fonduri adecvate. Am propus să garantăm finanţare stabilă şi substanţială pentru Ucraina în următorii patru ani”, a spus von der Leyen, citată de Agerpres. Detalii aici
UPDATE O înaltă oficialitate a NATO le-a cerut miercuri actorilor publici şi privaţi din Occident să-şi schimbe mentalitatea şi să se concentreze pe randament, pentru a face faţă unei perioade în care orice se poate întâmpla în orice moment, notează Reuters.
„Avem nevoie de o transformare a NATO”, a declarat şeful Comitetului Militar al organizaţiei, amiralul olandez Rob Bauer, în cadrul unei reuniuni cu şefii de Stat major din ţările aliate, desfăşurată la Bruxelles. Detalii aici
UPDATE Belarusul a inclus în doctrina militară utilizarea armelor nucleare, a declarat marţi presei ministrul Apărării Viktor Hrenin, informează DPA.
El a explicat că, având în vedere agravarea ameninţărilor externe, a fost necesară revizuirea regulilor în vigoare din 2016.
Ministrul nu a dat detalii despre posibila utilizare a armelor atomice. Detalii aici
UPDATE Vladimir Putin s-a întâlnit marţi, la Moscova, cu ministrul nord-coreean de Externe, semn al apropierii dintre cele două ţări vecine care s-a accelerat de la începutul ofensivei ruse în Ucraina.
Potrivit preşedinţiei ruse, Choi Son-hee a fost primită de preşedintele Putin la Kremlin.Cei doi lideri au discutat despre acordurile încheiate între cele două ţări, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, fără a da detalii.
Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a anunţat anterior că discuţiile se vor concentra pe cooperarea bilaterală, situaţia din Peninsula Coreea şi evaluare aplicării acordurilor rezultate în urma summitului dintre Vladimir Putin şi Kim Jong-un, în septembrie 2023 în Rusia.
Lavrov a mulţumit marţi Phenianului pentru că a susţinut asaltul Rusiei în Ucraina, Coreea de Nord fiind una dintre cele două ţări din lume, alături de Siria, care a recunoscut anexările ruseşti a patru regiuni ucrainene în toamna anului 2022.
Coreea de Nord, inamic al Washingtonului, a fost acuzată de Statele Unite că a livrat Rusiei arme şi muniţii pentru campania militară din Ucraina.
UPDATE Două rachete ruseşti au lovit marţi o zonă rezidenţială din centrul celui de-al doilea oraş al Ucrainei, Harkov, rănind 17 persoane, dintre care două grav, şi avariind serios mai multe locuinţe, informează Reuters, care citează declaraţii ale unor oficiali locali.
Primarul oraşului Harkov,Ihor Terehov, a menţionat două „explozii puternice” şi a spus că cel puţin zece locuinţe au fost avariate.
Serviciul de Urgenţă afirmă că una dintre rachete a lovit o clădire cu trei etaje care adăpostise anterior un centru medical. Incendiile au fost stinse în două imobile, iar clădiri rezidenţiale şi alte imobile au fost avariate.
Şeful poliţiei regionale, Volodimir Timoşko, a declarat pentru postul public Suspilne că una dintre rachete a lovit o şosea.
Guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Sinehubov, a scris pe Telegram că au fost rănite 17 persoane. Au fost internate 14, dintre care două femei sunt grav rănite.
Rachetele au lovit „exact acolo unde nu există infrastructură militară şi exact acolo unde sunt, de fapt, locuinţe”, a precizat Terehov.
UPDATE Rusia va deschide secţii de votare în SUA pentru așa-zisele alegeri prezidențiale din 15-17 martie anul acesta. Secțiile respective vor funcționa în trei dintre reprezentanţele diplomatice sau consulare ale Federației Ruse, a anunţat miercuri ambasadorul Anatoli Antonov.
Acest anunţ intervine într-un moment în care relaţiile dintre Moscova și Washington se află la cel mai jos nivel de după războiul rece, din cauza agresiunii militare ruse în Ucraina.
UPDATE Ucraina a lansat licitații comune pentru energie electrică, cu Polonia și România, pe platforma europeană. Pentru prima dată, Ucraina și Polonia au organizat licitații comune pentru a distribui accesul la capacitatea liniilor interstatale pentru exportatorii și importatorii de energie electrică pe o platformă paneuropeană, anunță Ukrenergo. Detalii aici
UPDATE Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat marţi că va merge în Ucraina în luna februarie şi că Franţa va livra Kievului 40 de rachete Scalp cu rază lungă de acţiune, precum şi sute de bombe, informează AFP. Detalii aici
UPDATE De ce refuză republicanii americani continuarea ajutorului militar către Ucraina, în contextul în care sunt susținătorii tradiționali ai industriei de apărare, care este alimentată de acest război? Experta Iulia Joja ne explică culisele refuzului surprinzător al politicienilor americani. Detalii aici
UPDATE Polonia este interesată să încheie un acord cu Ucraina, care să permită comerţul cu produse agricole pe bază de licenţe de export/import, similar cu cel convenit de autorităţile de la Kiev cu România şi Bulgaria. Detalii aici
UPDATE O pancartă care îl citează pe Vladimir Putin precum că granițele Rusiei nu se termină nicăieri a înregistrat milioane de vizualizări pe rețelele de socializare, ceea ce a provocat speculații în rândul utilizatorilor cu privire la intenția mesajului. Detalii aici
UPDATE Rusia cere Republicii Moldova să deschidă secții pentru așa-zisele sale alegeri prezidențiale. ,,Confirmăm că subiectul ce ține de organizarea alegerilor prezidențiale din Federația Rusă, programate să aibă loc în martie 2024, a fost abordat de partea rusă. Solicitarea este în prezent în proces de examinare, iar un răspuns va fi furnizat într-un interval de timp rezonabil. Poziția Republicii Moldova va fi formulată în baza unei analize complexe a tuturor factorilor relevanți”, a declarat Igor Zaharov, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) din Republica Moldova. Detalii aici
UPDATE Vladimir Putin a continuat să demonstreze că Rusia nu este interesată să negocieze cu Ucraina cu bună-credință și că obiectivele maximaliste ale Rusiei în Ucraina - care echivalează cu capitularea deplină a Ucrainei și a Vestului - rămân neschimbate. Putin a susținut, pe 16 ianuarie, în timpul unei întâlniri cu șefii municipali ruși, că „statalitatea ucraineană poate suferi o lovitură ireparabilă, foarte gravă” dacă situația actuală pe câmpul de luptă continuă. Putin a reiterat, de asemenea, acuzațiile de la Kremlin cu privire la prevalența nazismului în Ucraina și a susținut că „acești oameni... nu pot câștiga”. Putin a reiterat narațiunea de la Kremlin că Ucraina - nu Rusia - este de vină pentru absența negocierilor, susținând că „formula de pace” a Ucrainei este de fapt o continuare a interdicției președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a negocia cu Rusia și echivalează cu „cereri prohibitive” la adresa procesului de negociere. Putin a susținut că orice proces de negociere este o „încercare de a încuraja [Rusia] să renunțe la câștigurile pe care le-a obținut în ultimul an și jumătate” și că acest lucru este „imposibil”.
UPDATE Vladimir Putin a distribuit în mod deosebit efortul de lungă durată al Kremlinului de a stabili condiții de informare pentru viitoare escalade împotriva țărilor baltice, probabil ca parte a efortului său mai amplu de a slăbi NATO. Putin a susținut la 16 ianuarie că Letonia și alte state baltice „expulează poporul [etnic] ruși” din țările lor și că această situație „afectează în mod direct securitatea [Rusia]”. Modificările anterioare aduse legii de imigrație a Letoniei prevedeau că cetățenii ruși permisele de ședere permanentă ar deveni invalide în septembrie 2023 și că cetățenii ruși ar trebui să urmeze procedura generală pentru obținerea statutului de ședere permanentă a UE în Letonia, inclusiv promovarea unui examen de limbă letonă, până la 30 noiembrie 2023. Oficiul Leton pentru Afaceri pentru Cetățenie și Migrație a declarat în decembrie 2023 că Letonia va deporta aproximativ 1.200 de cetățeni ruși care nu au solicitat un nou permis de ședere până la termenul limită. Putin a folosit de multă vreme o definiție extinsă a suveranității Rusiei și a banalizat suveranitatea fostelor republici sovietice, iar Rusia a susținut de mult timp că are dreptul de a-și proteja „compatrioții din străinătate”, inclusiv etnicii ruși și vorbitorii de limbă rusă dincolo de granițele Rusiei. ISW nu a observat niciun indiciu că un atac rusesc împotriva țărilor baltice este iminent sau probabil, dar Putin ar putea stabili condiții de informare pentru viitoarele acțiuni agresive ale Rusiei în străinătate, sub pretextul de a-și proteja „compatrioții”. Putin a amenințat recent Finlanda la mijlocul lunii decembrie 2023 și a reiterat o viziune asupra lumii care ilustrează faptul că continuă să urmărească schimbările cerute la Alianța NATO, care ar echivala cu dezmembrarea acesteia.
UPDATE Putin a legat presupusele amenințări de securitate la adresa Rusiei în Europa de Est de „Politica Ușii Deschise” a NATO, un principiu de bază al alianței consacrat în carta sa, care îi permite posibilitatea de a admite noi membri. Putin a susținut că NATO a „deschis ușile Ucrainei și Georgiei” în 2008 – referindu-se la Declarația de la București, în care NATO a promis Ucrainei și Georgiei căi de aderare, dar nu a luat măsuri concrete în direcția deschiderii unor astfel de căi – și a susținut că această declarație a mers împotriva Declarației de independență a Ucrainei din 1991, care a afirmat că Ucraina este un stat neutru. Putin nu a menționat că Federația Rusă s-a angajat „să respecte independența și suveranitatea și granițele existente ale Ucrainei”, care includea Crimeea și Donbasul ocupat, în 1994, în schimbul returnării de către Ucraina a armelor nucleare ale Uniunii Sovietice pe teritoriul său către Rusia. Suveranitatea include dreptul la autodeterminare. Putin a susținut că declarația NATO din 2008 „a schimbat complet situația din Europa de Est” și a afectat securitatea Rusiei. ISW a evaluat anterior că Putin nu a invadat Ucraina în 2022 pentru a apăra Rusia împotriva unei amenințări a NATO, ci mai degrabă pentru a slăbi și în cele din urmă a distruge NATO – un obiectiv pe care îl urmărește încă. Kremlinul și actorii afiliați la Kremlin au promovat recent operațiuni de informare și au condus tactici de război hibride care vizează destabilizarea NATO și ar putea acum să stabilească condiții de informare pentru posibile viitoare acțiuni agresive ale Rusiei împotriva țărilor NATO și a vecinilor lor.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat importanța înfrângerii Rusiei în Ucraina, la Forumul Economic Mondial de la Davos din 16 ianuarie. Zelenski a subliniat că președintele rus Vladimir Putin nu se va schimba – referindu-se la scopurile de război maximalist ale lui Putin – și a remarcat că toate încercările de a restabili pacea au eșuat. doi ani de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei și 10 ani de la anexarea ilegală a Crimeei. Zelensky a declarat că armata ucraineană îl reține pe Putin și că este mai bine să învingi Rusia pe câmpul de luptă acum decât mai târziu. Declarațiile lui Zelensky sunt în concordanță cu evaluarea de lungă durată a ISW conform căreia Kremlinul este foarte puțin probabil să se angajeze în negocieri de pace semnificative și de bună-credință. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Ucraina are nevoie de finanțare constantă și aprovizionare cu arme până în 2024 și ulterior pentru a-și apăra și revendica teritoriul, indicând că Europa va continua să joace un rol din ce în ce mai activ în sprijinirea Ucrainei. Von der Leyen a declarat că Ucraina poate câștiga războiul, dar că Occidentul trebuie să extindă capacitățile Ucrainei. Von der Leyen a subliniat succesele Ucrainei de-a lungul războiului de până acum: „Rusia a pierdut aproximativ jumătate din capacitățile sale militare”, iar Ucraina a recucerit jumătate din teritoriul pe care forțele ruse l-au capturat după invazia la scară largă, a împins Flota Mării Negre ( BSF) și a deschis un coridor pentru cereale în Marea Neagră.
UPDATE Se pare că operațiunile aviației tactice rusești sunt în scădere în apropierea Mării Azov, iar capacitățile aviației ruse ar putea fi afectate după ce forțele ucrainene au distrus o aeronavă rusă de detectare radar A-50 cu rază lungă de acțiune și au cauzat daune grave unei aeronave rusești de comandă Il-22, în noaptea de 14 ianuarie. Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, colonelul Yuriy Ihnat, a declarat la 16 ianuarie că prezența aviației tactice rusești deasupra Mării Azov este în prezent la un nivel mai scăzut „decât oricând.” Ihnat a declarat că A-50 și Avioanele Il-20 au ajutat forțele ruse să detecteze ținte aeriene la o distanță de până la 600 de kilometri și au transmis informații către punctele de control rusești din Ucraina în timp real. Ihnat a declarat că această monitorizare a permis aviației tactice ruse să vadă avioanele ucrainene de la distanță și a sporit eficiența operațiunilor de aviație tactică. Comandamentul Operațional de Sud al Ucrainei a raportat că forțele ruse aveau în serviciu doar trei avioane A-50 și șase A-50U modernizate înainte de 14 ianuarie 2024, iar Ihnat a declarat că distrugerea uneia dintre aceste puține aeronave ar reduce într-o oarecare măsură capacitățile operaționale ale Rusiei. Ihnat a declarat că avariile grave aduse aeronavei Il-22 au făcut aeronava inoperabilă, dar că forțele ruse ar înlocui probabil atât aeronavele A-50 distruse, cât și aeronavele Il-22 avariate. Ihnat a clarificat că distrugerea acestor aeronave nu va afecta intensitatea loviturilor cu rachete și drone rusești, deoarece forțele ruse programează aceste rachete și drone cu rute și ținte specificate din poziții terestre. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la 16 ianuarie că Ucraina trebuie să câștige superioritatea aeriană, așa cum a câștigat superioritatea în Marea Neagră în urma atacurilor asupra mijloacelor navale rusești din Crimeea ocupată.
UPDATE Cel puțin două bănci chineze de stat au comandat revizuiri ale afacerilor lor cu clienți ruși și vor rupe legăturile cu entitățile ruse sancționate și cu entități cu legături cu industria rusă de apărare. Bloomberg a relatat pe 16 ianuarie că oameni familiarizați cu chestiunea au declarat că cel puțin două bănci deținute de Republica Populară Chineză (RPC) au ordonat la 22 decembrie 2023 revizuiri ale tranzacțiilor internaționale cu clienți ruși, după ce Statele Unite au autorizat sancțiuni secundare asupra instituțiilor financiare care facilitează evaziunea sancțiunilor ruse și susține efortul de război al Rusiei în Ucraina. Sursele lui Bloomberg au declarat că aceste bănci chineze auditează înregistrările de afaceri ale clienților, beneficiarii autorizați și controlorii finali pentru a determina dacă clienții sunt ruși, desfășoară afaceri în Rusia sau transferă articole critice în Rusia printr-o țară terță. Sursele lui Bloomberg au declarat că aceste bănci vor rupe legăturile cu acești clienți, indiferent de moneda sau locația tranzacțiilor. Bloomberg a relatat că cele mai mari patru bănci de stat din RPC au o istorie de a respecta sancțiunile anterioare ale SUA împotriva Iranului și Coreei de Nord. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze raportarea Bloomberg din 16 ianuarie. Rusia s-a bazat pe entitățile chineze pentru bunuri cu dublă utilizare, pentru piesele componente ale echipamentelor militare rusești. ISW a evaluat anterior că China a fost probabil implicată puternic în diverse scheme de evaziune a sancțiunilor rusești, dar se pare că sancțiunile secundare ale SUA ar putea fi suficient de amenințătoare încât să forțeze China să abandoneze multe dintre aceste scheme. Reacția raportată a Chinei la sancțiunile secundare ale SUA indică în continuare că China are rezerve cu privire la „parteneriatul fără limite” dorit de Kremlin între cele două state.
UPDATE Ministrul rus de externe Serghei Lavrov i-a mulțumit ministrului nord-coreean de externe Choe Son-hui pentru sprijinul acordat de Coreea de Nord Rusiei în război, în timpul vizitei oficiale de stat a lui Choe la Moscova din 16 ianuarie. Lavrov a evidențiat vizita la Phenian în octombrie 2023 a președintelui rus Vladimir Putin și întîlnirea acestuia cu dictatorul nord-coreean Kim Jong Un în Rusia în septembrie 2023 ca fiind „numai începutul” dezvoltării cuprinzătoare a relațiilor dintre Rusia și Coreea de Nord. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Lavrov și Choe s-au întâlnit cu Putin pentru a discuta despre noi acorduri nespecificate ruso-coreeane. Probabil că Rusia avansează în eforturile de a procura muniție și rachete balistice din străinătate, pe fondul deficitului de muniție rusesc raportat și al constrângerilor de producție de rachete. Generalul-maior adjunct al Direcției Generale de Informații Militare (GUR) ucraineană Vadym Skibitskyi a raportat că Coreea de Nord a livrat Rusiei un milion de cartușe de artilerie din septembrie până în noiembrie 2023, iar oficialii occidentali și ucraineni au declarat că forțele ruse au lansat cel puțin o muniție nord-coreeană. rachetă balistică împotriva Ucrainei.
UPDATE Rada Supremă ucraineană a adoptat pe 16 ianuarie o lege în a doua lectură pentru digitalizarea înregistrărilor militare ucrainene. Legea va îmbunătăți registrul personalului mobilizat, al recruților și al rezerviștilor și va introduce posibilitatea creării unui document contabil militar digital. Ministerul ucrainean al Apărării (MOD) a raportat că proiectul de lege va crea, de asemenea, un portal de servicii electronice pentru personalul militar și recruți. Ministerul Apărării ucrainean a mai afirmat că proiectul de lege va permite Ucrainei să-și consolideze apărarea cibernetică, să-și extindă accesul la informațiile nespecificate ale aliaților, să dezvolte și să implementeze noi sisteme de luptă și să își plaseze sistemele IT pentru stocarea militară în cloud în statele membre NATO, permițând astfel sistemele ucrainene de apărare aeriană protejează în prezent centrele naționale de date pentru a acoperi infrastructura militară și civilă.
UPDATE Forțele ruse au făcut recent un avans confirmat în apropiere de Kreminna pe fondul luptelor continue de poziție de-a lungul liniei Kupyansk-Svatove-Kreminna pe 16 ianuarie. Imaginile geolocalizate publicate pe 15 ianuarie indică faptul că forțele ruse au înaintat la nord de Dibrova (sud-vest de Kreminna). Surse ruse și ucrainene au declarat că angajamentele poziționale au continuat la nord-est de Kupyansk lângă Synkivka; la est de Kupyansk lângă Petropavlivka; nord-vest de Kreminna lângă Makiivka și Ploshchanka; la vest de Kreminna, lângă Terny, Torske și Yampolivka; la sud-vest de Kreminna, lângă zona pădurii Serebryanske și Dibrova; și la sud de Kreminna lângă Bilohorivka și Hryhorivka. Bloggeri ruși, citând presupuse surse ucrainene nespecificate, au susținut că forțele ruse au avansat în apropiere de Makiivka până la 2,2 kilometri în lățime și până la 1,7 kilometri în adâncime, deși ISW nu a observat dovezi vizuale care să susțină această afirmație. O sursă rusă a susținut că forțele ruse au reluat „acțiunile ofensive active” folosind vehicule blindate în zona pădurii Serebryanske, după o pauză a activității ofensive rusești în zonă. Șeful administrației militare ucrainene a regiunii Lugansk, Artem Lysohor, a declarat la 16 ianuarie că forțele ruse au lansat un număr mare de bombe glisante asupra pozițiilor ucrainene din zona pădurii Serebryanske și că forțele ruse desfășoară operațiuni ofensive de-a lungul întregii linii de front a regiunii Luhansk pentru a captura restul Regiunea Lugansk în ultimele 1,5 săptămâni.
UPDATE Forțele ruse au făcut recent câștiguri marginale în apropiere de Bakhmut și au continuat angajamentele poziționale cu forțele ucrainene în zonă pe 16 ianuarie. Imaginile geolocalizate publicate pe 15 ianuarie indică faptul că forțele ruse au avansat recent marginal la nord de Klișchiivka (sud-vest de Bakhmut). Surse ruse și ucrainene au declarat că luptele poziționale au avut loc la nord-est de Bakhmut, lângă Vesele și Verkhnokamyanske; nord-vest de Bakhmut lângă Bohdanivka; la vest de Bakhmut lângă Ivanivske; și la sud-vest de Bakhmut lângă Klishchiivka și Andriivka.[54] Elementele Diviziei 98 Aeropurtate (VDV) din Rusia continuă să opereze la vest de Bakhmut, lângă autostrada O0506 (Khromove-Chasiv Yar), iar elementele unității ruse neregulate „Lynx” operează în direcția Bakhmut.
UPDATE Forțele ruse și ucrainene au continuat angajamentele poziționale lângă Avdiivka pe 16 ianuarie. Surse ruse și ucrainene au declarat că luptele poziționale au avut loc la nord-vest de Avdiivka, lângă Novobakhmutivka și Stepove, lângă Uzina de Cocs Avdiivka din nord-vestul Avdiivka, la vest de Avdiivka, lângă Sieverne și la sud-vest de Avdiivka, lângă Pervomaiske și Nevelske. Comandantul grupului de forțe Ucrainean Tavriisk, generalul de brigadă Oleksandr Tarnavskyi, a declarat că forțele ruse au intensificat atacurile cu sprijinul vehiculelor blindate în direcția Tavriisk (o zonă largă, de la Avdiivka până la vestul Oblastului Zaporijia), probabil referindu-se la direcțiile Avdiivka și Marinka.
UPDATE Forțele ruse și ucrainene au continuat luptele de poziție la vest și sud-vest de orașul Donețk pe 16 ianuarie, dar nu au existat modificări confirmate în zonă. Un blogger rus a susținut că forțele ruse au avansat la nord-est de Krasnohorivka (la vest de orașul Donețk), deși ISW nu a văzut confirmarea acestei afirmații. Surse ruse și ucrainene au declarat că luptele poziționale au avut loc la vest de orașul Donețk, lângă Heorhiivka și Krasnohorivka și la sud-vest de orașul Donețk, lângă Pobieda și Novomykhailivka. Un blogger rus a susținut că temperaturile înghețate recente din apropierea orașului Donețk au fost mai favorabile manevrelor mecanizate, dar că câmpurile de mine dense împiedicau vehiculele blindate rusești să avanseze. Bloggerul rus a susținut că vremea relativ mai caldă limitează în prezent manevrele mecanizate și că vehiculele blindate rusești rămân blocate în urmele create de șenilele vehiculelor blindate grele.
UPDATE Luptele de poziție au continuat în zona de frontieră Donețk-Zaporijia Oblast la 16 ianuarie, dar nu au fost confirmate modificări ale frontului în această zonă. Surse rusești au susținut că luptele de poziție au continuat la sud-est de Hulyaipole lângă Chervone; la sud de Velyka Novosilka lângă Zavitne Bajnnya și la est de Urojaine; și la nord-vest de Pryyutne (la sud-vest de Velyka Novosilka). Un blogger rus a susținut că forțele ruse au capturat mai multe poziții ucrainene la nord de Kermenchyk și Staromylnivka (ambele la sud de Velyka Novosilka), dar ISW nu a observat dovezi vizuale ale acestei afirmații.
UPDATE Luptele de poziție au continuat în vestul regiunii Zaporijia pe 16 ianuarie, dar nu au fost confirmate modificări ale frontului în această zonă. Surse ruse și ucrainene au declarat că luptele de poziție au continuat la vest de Verbove (la est de Robotyne) și lângă Robotyne și Novoprokopivka (chiar la sud de Robotyne).
UPDATE Forțele ucrainene își mențin pozițiile pe malul de est (stânga) al Oblastului Herson pe fondul continuării luptei de poziție pe 16 ianuarie, dar nu au existat modificări confirmate ale frontului în această zonă. Surse ruse și ucrainene au declarat că angajamentele poziționale au continuat pe malul de est, inclusiv lângă Krynky și Pishchanivka. Imaginile din satelit colectate recent indică faptul că forțele ruse au încercat în mod repetat să contraatace lângă Krynky cu mici detașamente de-a lungul autostrăzii M14. Imaginile din satelit indică faptul că forțele ruse se pregătesc să apere zona dincolo de Krynky, inclusiv autostrada M14, de-a lungul căreia forțele ruse au construit un șanț de 0,5 kilometri și alte poziții defensive. Elemente ale Regimentului 8 de artilerie rusesc (Corpul 22 de armată, Flota Mării Negre) operează pe malul de est.
UPDATE Deputații Dumei de Stat a Rusiei din Partidul Liberal Democrat (LDPR) au propus pe 16 ianuarie un proiect de lege care să creeze un statut legal pentru voluntarii din războiul rusesc din Ucraina care să le acorde despăgubiri în caz de rănire sau deces. Proiectul de lege prevede că activitățile de voluntariat pot include acordarea de asistență oamenilor din Ucraina și desfășurarea de acțiuni de combatere a terorismului sau „a operațiunilor militare speciale”. Proiectul de lege oferă voluntarilor 25.000-80.000 de ruble (284-909 USD) pentru răni ușoare până la severe, 150.000-500.000 de ruble (1.705-5.684 USD) pentru dizabilități și două milioane de ruble (22.730 USD) beneficiarilor în cazul decesului.
UPDATE Rusia continuă să mențină în serviciu soldații care sunt parțial sau complet inapți din punct de vedere medical pentru serviciul militar. Postul Radio Europa Liberă / Radio Liberty Idel Realii a raportat pe 16 ianuarie că înaltul comandament militar rus a dislocat un grup de militari bolnavi, care aveau boli printre care HIV și hepatita C și așteptau o audiere a comisiei medicale, pentru a efectua misiuni de luptă pe prima linie. Media de opoziție din Rusia, Mobilization News a raportat pe 16 ianuarie că mama unui soldat rus diagnosticat cu tulburare de stres post-traumatic a declarat că fiul ei a fost declarat parțial inapt pentru serviciu și considerat nepotrivit să manipuleze arme, dar că înaltul comandament rus l-a trimis pe soldat pe front, cu toate acestea. Mama s-a plâns că alți militari din unitate sufereau de diagnostice și probleme similare. Postul de opoziție rus Astra a raportat că armata rusă nu va elibera din serviciu un soldat contractual cu cardiomiopatie, în ciuda multiplelor probleme de sănătate și a faptului că, la acel moment, contractul său expirase cu peste un an în urmă.
UPDATE Agenția rusă de știri TASS a relatat pe 15 ianuarie că Biroul de proiectare Tallamho din Grozny, Republica Cecenă, a dezvoltat sistemul de recunoaștere a artileriei BUKH1a, un analog bugetar cu sistemul de recunoaștere a artileriei 1B75. TASS a susținut că BUKH1a are o rază de acțiune de la 100 de metri până la 20 de kilometri, în funcție de armă și poate identifica ținte inamice în decurs de un minut.
UPDATE Forțele ruse instalează sisteme de război electronic (EW) pe tancuri pentru a se apăra împotriva dronelor. O sursă rusă a distribuit imagini ale unui tanc rusesc T-80BV echipat cu un sistem EW anti-dronă „Saniya”, care poate suprima dronele la o rază de până la 1,5 kilometri.
UPDATE Trei diplomați nespecificați din Uniunea Europeană (UE) au declarat pentru Financial Times ( FT ) într-un articol publicat pe 16 ianuarie că Serviciul UE pentru acțiune externă (SEAE) efectuează un audit al armelor pe care statele membre ale UE le-au furnizat Ucrainei de la invazia pe scară largă a Rusiei, în februarie 2022. Diplomații au declarat că SEAE intenționează să efectueze auditul ca răspuns la afirmațiile conform cărora unele țări UE nespecificate nu au trimis Ucrainei atât de mult ajutor pe cât au putut și intenționează să prezinte concluziile înainte de summitul UE din 1 februarie.
UPDATE Ministrul leton al apărării, Andris Spruds, a declarat pe 16 ianuarie că Letonia a creat o coaliție de aproape 20 de țări nespecificate pentru a furniza Ucrainei mii de noi drone nespecificate.
UPDATE Ministrul bulgar al apărării Todor Tagarev a declarat într-un interviu publicat pe 15 ianuarie că industria bulgară de apărare produce în mod constant muniție, arme de calibru mic și armament ușor pentru asistență directă sau indirectă de securitate a Ucrainei. Tagarev a declarat că Bulgaria produce în prezent obuze de 122 mm și 152 mm pentru sistemele de artilerie ucraineană și intenționează să producă obuze de 105 mm și 155 mm pentru sistemele de artilerie furnizate de Occident ale Ucrainei. Oficialii ucraineni au subliniat recent lipsa de obuze de 122 mm și 152 mm ca fiind o provocare proeminentă pe câmpul de luptă.
UPDATE Ministerul australian al Apărării (MoD) a semnat un contract cu filiala australiană a contractorului american de apărare Lockheed Martin în valoare de 34,7 milioane AUD pentru a produce rachete HIMARS începând cu 2025. Forțele ucrainene folosesc în mod obișnuit rachetele HIMARS pentru a lovi zonele din spatele liniilor rusești și logistica din Ucraina ocupată.
UPDATE Compania belgiană de apărare John Cockerill a anunțat pe 15 ianuarie că a semnat un acord cu grupul suedez Volvo pentru achiziționarea producătorului francez de vehicule blindate Arquus. Postul ucrainean Militarnyi a raportat că John Cockerill a semnat un contract cu guvernul belgian pentru modernizarea vehiculelor blindate M113 pentru Ucraina în iulie 2023.
UPDATE Consiliul de Securitate Națională a Ucrainei a declarat că bugetul federal al statului ucrainean și fondurile speciale au finanțat sectorul ucrainean de securitate și apărare cu 2.503 miliarde de grivne (aproximativ 66 de milioane de dolari) în 2023, ceea ce a reprezentat aproximativ 39 la sută din PIB-ul estimat al Ucrainei pentru anul 2020. Consiliul de Securitate Națională a Ucrainei a declarat că finanțarea în 2023 a crescut cu 63,9% față de finanțarea din 2022 și a remarcat că nivelul de finanțare din 2023 a permis Ucrainei să achiziționeze materiale și resurse tehnice, să plătească salarii personalului militar și să le ofere alte beneficii sociale.
UPDATE Oficiali ruși de ocupație din regiunile ocupate Herson, Zaporijia și Donețk au participat la o întâlnire a reprezentanților municipali ruși la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin, pe 16 ianuarie. Putin a declarat că toate programele de dezvoltare municipală vor fi disponibile pentru teritoriile ocupate din Ucraina, iar oficialii ruși de ocupație au declarat că au discutat despre eforturile de integrare suplimentare cu oficialii municipali ruși în cadrul întâlnirii. Administrațiile de ocupație la nivel regional și municipal au creat rețele de patronaj cu subiecții și orașele federale ruse și probabil au folosit evenimentul pentru a căuta noi parteneriate de patronat.
UPDATE Ocuparea rusă a centralei nucleare Zaporijjia (ZNPP), din regiunea Zaporijia ocupată, a provocat daune în valoare de milioane de dolari instalației. Operatorul ucrainean de energie nucleară Energoatom, prin președintele Petro Kotin, a arătat pe 16 ianuarie că ocupația rusă a cauzat daune ZNPP în valoare totală de 30 de miliarde de grivne (791 de milioane de dolari) și a determinat Energoatom să înregistreze 167 de miliarde de grivne (4,4 miliarde de dolari) în profituri nerealizate.
UPDATE Ultranaționaliștii ruși continuă să critice țările post-sovietice pentru promovarea limbilor locale. Un proeminent blogger rus, legat de Kremlin, a distribuit acuzațiile că guvernul kazah încearcă să înlocuiască utilizarea oficială a limbii ruse, cu limba kazahă, invocând eforturile de a schimba numele gărilor din rusă în kazahă. Bloggerul a susținut că eforturile mici de promovare a limbilor locale au ca rezultat „o tendință periculoasă” în care țările post-sovietice, precum statele baltice, închid școlile rusești și îndepărtează monumentele sovietice. Oficialii ruși au criticat, de asemenea, eforturile din Asia Centrală de a promova limbile indigene în detrimentul perceput al limbii ruse.
UPDATE Ultranaționaliștii ruși pro-război continuă să prezinte Occidentul ca principalul adversar al Rusiei prin artă și literatură. Postul de opoziție rus Meduza a raportat pe 16 ianuarie că, comunitatea rusă pro-război produce artă, poezie, muzică, literatură și filme pro-război, pe care Meduza le numește „Z-realism”. Meduza a declarat că acest gen de artă glorifică victoria Rusiei asupra Ucrainei, a NATO și „Occidentului colectiv.” Meduza a remarcat că Kremlinul nu pare să promoveze în mod activ arta pro-război pe care acești ultranaționaliști o produc și o promovează, deși Meduza a observat că un magazin de stat rusesc, RT, a distribuit ceva „Z-poetry”. Bloggeri proeminenți afiliați la Kremlin au produs și promovat poezie și artă pro-război de-a lungul războiului, în special piese care gloriifică bătăliile notabile și formațiunile rusești din Ucraina.