Cele cinci coșmaruri ale Europei și „sperietoarea” românilor. Un sondaj făcut în 11 țări europene arată temerile populației
0Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat pe 17 ianuarie 2024 de Consiliul European pentru Relații Externe, schimbările climatice, frământările economice globale, imigrația, pandemia și războiul Rusiei din Ucraina sunt marile temeri ale europenilor înaintea alegerilor europarlamentare.
Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
Studiul intitulat A crisis of one’s own: The politics of trauma in Europe’s election year („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția).
Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.
Cinci „triburi de criză”
Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
În România, pandemia a reprezentat cea mai semnificativă criză, 28% dintre respondenții români considerând că aceasta este problema care a influențat cel mai mult modul în care își privesc viitorul.
Utilizând datele Consiliului European pentru Relații Externe și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” - schimbările climatice și imigrația - cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
Principala „sperietoare” e clima, mai exact schimbările climatice despre care se vorbește enorm în ultima vreme. Motiv de teamă pentru unii, o mare exagere pentru alții, schimbările climatice îi panichează pe 74 de milioane de viitori alegători pentru Parlamentul European.
Chiar dacă aparent cel puțin a fost depășită, pandemia a lăsat sechele serioase, poate și din cauza modului în care a fost administrată. Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73 milioane de alegători.
Interesant este că probleme precum frământările economice globale le dau de gândit doar la 70 milioane de alegători, într-un moment în care zona euro suferă enorm economic. În plus, 59 de milioane de alegători consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul.
În fine, mai puțin de 50 de milioane de oameni (49 de milioane) consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul. De asemenea, un grup mai mic de alegători (47 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.
Observațiile autorilor
Autorii cred că schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate dintre respondenții din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (împreună cu invadarea Ucrainei de către Rusia, la respectiv 29%).
A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
România face excepție de la acest trend, doar 3% dintre respondenți selectând imigrația ca problemă cheie dintre opțiunile prezentate (cel mai mic procentaj dintre toate țările chestionate) și 13% dintre respondenți indicând schimbările climatice.
Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea.
Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
Tinerii se tem mai mult de schimbările climatice decât de criză
Discuțiile interminabile despre schimbările climatice și promovarea acestui subiect a făcut ca tinerii să se preocupe mai mult de schimbările climatice decât de propriul viitor și de crizele economice care au afectat Uniunea Europeană, din 2008 încoace.
O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%).
Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele 11 țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
Imigrația îi sperie cel mai mult pe nemți și pe seniori
Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul.
Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani.
Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul.
De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
Paradoxul din țările unde dreapta e la putere
Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu, în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie.
Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D'Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara.
În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări.
În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).
Războiul din Ucraina, trecut în plan secund
Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie.
Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul.
Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.
În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european.
Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc).
Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.
Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune.
Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”.
Cine sunt cei doi autori ai studiului
Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat: „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”
Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”
Ivan Krastev este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și fellow permanent la Institutul de Științe Umane IWM din Viena. Acesta este membru fondator în consiliul director al ECFR și membru în consiliul de administrație al Grupului Internațional de Criză. El este autorul cărții „Is It Tomorrow, Yet? The Paradoxes of the Pandemic”. Este editorialist pentru New York Times și Financial Times.
Mark Leonard este director fondator al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), primul grup de reflecție paneuropean. Subiectele sale de interes includ geopolitica și geoeconomia, China, politicile și instituțiile UE. Cea mai recentă carte a sa, „The Age of Unpeace”, s-a bucurat de aprecierea criticilor și a fost inclusă pe o listă de „lecturi obligatorii” din Financial Times.
Se încarcă comentariile...
