Fondul de criză al UE, redirecționat spre apărare. De ce România nu ar putea accesa banii

Un fond european de criză, cu rezerve de peste 430 de miliarde de euro, ar putea fi folosit pentru a sprijini cheltuielile de apărare ale statelor membre, în contextul tensiunilor geopolitice tot mai mari. Accesul la aceste fonduri ar fi însă limitat doar la țările din zona euro, ceea ce înseamnă că state precum România sau Polonia ar fi excluse.

Fondul de criză al UE, redirecționat spre apărare FOTO:AFP

Mecanismul European de Stabilitate (MES), fondul de urgență al zonei euro, ar putea acorda împrumuturi pentru apărare statelor membre, fără a impune reforme economice stricte. Anunțul a fost făcut de directorul general al MES, Pierre Gramegna, într-o declarație pentru Reuters, pe fondul eforturilor Uniunii Europene de a-și consolida capacitățile militare.

„În aceste vremuri de turbulențe geopolitice, care au determinat creșterea cheltuielilor, costurile de apărare pentru toate țările, trebuie să utilizăm întregul potențial al MES”, a declarat Gramegna. El a subliniat că fondul ar putea fi deosebit de util pentru statele din zona euro cu o situație financiară solidă, dar cu bugete limitate, în special pentru țările mai mici.

„Avem instrumente”, a spus acesta. „Este în interesul Europei ... să utilizeze întregul potențial”. Totodată, Gramegna a atras atenția că „este evident că relația dintre Europa și Statele Unite devine din ce în ce mai dificilă”.

De ce România rămâne în afara schemei 

Conform regulilor actuale de funcționare ale MES, doar țările care folosesc moneda euro pot beneficia de împrumuturi. Astfel, state precum România și Polonia, care nu fac parte din zona euro, nu ar avea acces la aceste linii de credit, chiar dacă se confruntă cu aceleași presiuni de securitate.

Orice decizie de utilizare a fondului pentru apărare ar trebui aprobată de cele 21 de state din zona euro care susțin MES. În plus, apărarea nu este menționată explicit în mandatul actual al mecanismului, iar o eventuală modificare ar necesita acordul tuturor statelor membre, inclusiv al celor neutre din punct de vedere militar, precum Austria, Cipru, Malta sau Irlanda.

Un fond creat pentru criza datoriilor, cu un nou rol 

O astfel de măsură ar avea și o semnificație simbolică, marcând reorientarea unui fond creat în timpul crizei datoriilor din zona euro, când scopul său principal era prevenirea colapsului economiilor naționale, al băncilor și protejarea monedei unice.

Necesitatea consolidării apărării europene a devenit mai presantă la patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, mai ales după ce președintele american Donald Trump a adoptat o atitudine deschis ostilă față de Europa și a amenințat cu tarife comerciale statele care au respins pretențiile sale asupra Groenlandei, teritoriu danez.

Declarațiile lui Gramegna sugerează disponibilitatea de a folosi rezervele considerabile ale MES pentru a sprijini în special țările din estul zonei euro, precum statele baltice, care se învecinează cu Rusia. Totuși, împrumuturile ar trebui aprobate de toate statele participante.

„Linii de sprijin pentru apărare”

Șeful MES a vorbit despre utilizarea așa-numitelor linii de credit preventive pentru apărare, un instrument inspirat de propunerile anterioare ale fostului premier italian Enrico Letta. Acestea ar presupune acordarea de împrumuturi de până la 2% din producția economică a unei țări, la dobânzi reduse, exclusiv pentru cheltuieli de apărare.

„Este unul dintre instrumentele noastre. Este disponibil. Trebuie să redescoperim potențialul acestui instrument”, a afirmat Gramegna. El a subliniat că fondurile nu ar veni cu condiții „draconice”, scopul fiind evitarea asocierii acestui tip de sprijin cu restructurări economice dure. „Trebuie să garantați că această facilitate ... trebuie utilizată pentru cheltuieli de apărare”, a precizat el.

Statele baltice, printre principalii beneficiari

Lituania, Estonia și Letonia ar putea fi printre principalele beneficiare ale unui astfel de program. Cele trei țări și-au majorat de patru ori cheltuielile pentru apărare de la începutul invaziei ruse în Ucraina, ajungând la aproximativ 5% din PIB, finanțând aceste costuri prin împrumuturi masive.

Statele baltice, care se învecinează cu Rusia și Belarus, au raportat tot mai multe acte de sabotaj, puse de autorități pe seama Moscovei. Ele au accesat deja miliarde de euro prin programul SAFE al UE, un mecanism suprasubscris prin care Uniunea împrumută bani de pe piețele financiare pentru a-i oferi statelor membre la costuri reduse pentru proiecte de apărare.

Sprijinul MES ar funcționa într-un mod similar. Dacă ar fi creat după modelul facilității din pandemie, împrumuturile ar avea o pondere semnificativă la nivelul întregii UE. De exemplu, în cazul Estoniei, cu un PIB de aproximativ 40 de miliarde de euro în 2024, 2% ar însemna mai puțin de un miliard de euro.

Gramegna a mai sugerat că statele ar putea depune „solicitări colective”, pentru a evita stigmatul asociat cererii de asistență din partea MES. „Impulsul trebuie să vină din partea țărilor membre”, a concluzionat el.