Misterul unei scrisori secrete a lui Napoleon, descifrat de Inteligența Artificială după 217 ani

Inteligența Artificială a reușit să descifreze un cod secret vechi de secole, aparținându-i lui Napoleon Bonaparte. Cifrul era folosit de împăratul francez pentru a trimite mesaje secrete generalilor săi.

Bonaparte la asediul Toulonului Foto: Imagine după pictura lui Édouard Detaille (© Wikimedia Commons)

Carter Church, inginer AI la compania de securitate cibernetică Sentinel One, a prezentat descoperirea miercuri, 30 septembrie, într-o postare pe Twitter, explicând cum i-a oferit noului model GPT-6 Astra al OpenAI o singură instrucțiune și o singură imagine pentru a sparge codul vechi de secole. Șase ore mai târziu, sarcina era încheiată.

Potrivit lui Church, singura imagine disponibilă public a scrisorii era o scanare de rezoluție redusă publicată într-o revistă a armatei franceze în 1969. Scrisoarea conține 155 de semne diferite, aproximativ 1.300 în total, iar cifrul este homofonic, ceea ce înseamnă că literele folosite frecvent pot fi reprezentate prin mai multe simboluri interschimbabile, scrie Live Science.com.

Chiar și așa, acest scan de slabă calitate și o singură instrucțiune au fost suficiente pentru ca GPT-6 Astra să transcrie textul și să găsească un tabel parțial realizat de Daniel Tant, istoric al criptologiei, care nu fusese asociat anterior cu această scrisoare și care explica semnificația a 33 dintre simboluri, adică aproximativ o treime din text.

„Astra a făcut singur această conexiune în urma cercetărilor pe internet pe care le desfășura”, a spus Church. „Din câte înțeleg eu, Tant a catalogat tabelul drept «Code entre Eugene de Beauharnais et le General Grammont», ceea ce s-ar putea să fi fost o eroare de denumire (Grammont în loc de Marmont). Oricum ar fi, Astra a identificat acest exemplu și pur și simplu a decis să încerce să-l aplice acestui cifru... și a funcționat!”

GPT-6 a reușit apoi să folosească tabelul parțial pentru a determina semnificația celorlalte simboluri și pentru a traduce mesajul.

„Este o utilizare foarte interesantă a inteligenței artificiale și este reconfortant să vedem AI folosit în mod productiv pentru a încerca să ofere o soluție credibilă unei enigme istorice”, a declarat pentru Live Science, prin e-mail, Zack White, cercetător în istorie la University of Portsmouth și gazda podcastului Napoleonic Wars Podcast.

Michael Rowe, cercetător în istorie europeană la King's College London, a adăugat că rezultatele sunt „impresionante” și că, întrucât avem acces la corespondența originală a lui Napoleon cu fiul său vitreg, în care acesta descria ce ar trebui să conțină mesajul cifrat, putem avea destul de multă încredere în traducerea scrisorii lui Eugène.

„Este un pic ca un fel de Piatră din Rosetta” (o stelă din granodiorit negru, datată în anul 196 î.Hr., care a servit drept cheie fundamentală pentru descifrarea hieroglifelor egiptene) , a declarat Rowe pentru Live Science. „Dacă ai testat AI pe această scrisoare, unde știi în mare măsură ce ar fi trebuit să conțină deoarece este menționată într-o altă scrisoare, iar AI își face treaba și reproduce, în esență, ceea ce te așteptai să găsești, atunci, dacă folosești exact același instrument și aceeași metodă pentru ceva al cărui conținut nu îl cunoști, vei avea mai multă încredere în rezultat”.

Acest lucru înseamnă, însă, și că traducerea mesajului secret al lui Eugene nu este prea surprinzătoare pentru istorici.

„Versiunea cifrată repeta pur și simplu o mare parte din ceea ce se găsea în acea scrisoare, așa că, într-un sens, nu ne spune nimic nou. Nu este ca și cum ar dezvălui vreo informație extraordinară necunoscută până acum”, a spus Rowe.

Pe lângă pozițiile trupelor și ale comandanților lor, mesajul lui Eugene îl încurajează pe Marmont să nu se teamă de opoziție:

„Când vei primi ordinul de a porni, nu trebuie să te lași intimidat de câteva trupe sau de o adunătură de gloate”, se arată în scrisoarea recent descifrată.

Potrivit lui White, traducerea ridică „unele întrebări interesante despre modul de gândire al lui Napoleon înaintea campaniei din Austria din 1809”. De exemplu, el a spus că Napoleon dispunea în realitate de cu 60.000 de soldați mai puțin decât se susține în această scrisoare și că pare, de asemenea, preocupat în mod deosebit de numărul trupelor pe care Austria le-ar fi putut trimite pentru a invada Italia.

„Este important ca istoricii să integreze acum rezultatele obținute de AI în contextul mai larg al istoriei perioadei”, a spus White. „Va fi interesant și să vedem dacă cheia rezultată din această muncă a AI poate fi folosită acum pentru alte documente din aceeași corespondență”.

Descifrarea codurilor trecutului

Cifrurile erau destul de răspândite în acea perioadă și erau folosite pentru transmiterea informațiilor militare și diplomatice sensibile.

„Împăratul Napoleon Bonaparte era nevoit să folosească cifruri pentru a transmite în siguranță informații sensibile de-a lungul vastului său imperiu”, a spus White. „Exista întotdeauna posibilitatea foarte reală ca aceste scrisori să fie interceptate, ceea ce le-ar fi putut oferi inamicilor Franței informații esențiale despre planurile împăratului”.

Folosirea AI pentru spargerea acestor coduri ar putea, însă, oferi informații și despre viața privată a unor personaje istorice.

„Cifrurile erau folosite adesea și pentru corespondența privată”, a spus Rowe, dând drept exemplu scrisorile dintre persoane din elită implicate în relații extraconjugale.

Tehnica ar putea fi folosită și de istoricii Antichității, care studiază documente redactate în limbi și sisteme de scriere pe care încă nu le înțelegem pe deplin sau texte scrise cu un scris de mână greu de descifrat.

„Indiferent de perioadă, AI deschide noi uși”, a spus Rowe. În cazul acestui cifru, Church a spus că sistemul în sine nu este deosebit de dificil.

„Criptografii l-ar fi putut sparge cu ușurință dacă ar fi avut timpul și energia necesare”, a spus el. Ar fi fost însă nevoie de specialiști din mai multe domenii și de o cantitate considerabilă de timp și efort, a adăugat Church.

„Fiecare domeniu are o listă de probleme de nișă nerezolvate de care specialiștii pur și simplu nu au timp să se ocupe”, a spus Church. „Concluzia este că cei care vor scurta tot mai mult aceste liste vor fi adesea oameni din afara domeniului, care pur și simplu au fost curioși”.

Rezultatul obținut de Church a fost confirmat de Satoshi Tomokiyo, inginer de brevete și criptograf care administrează Cryptiana, un site dedicat documentării cifrurilor istorice nerezolvate, iar scrisoarea figurează acum pe site drept „rezolvată”.

„Această muncă depinde în totalitate de toate cercetările făcute pentru găsirea acestor cifruri, pentru verificarea faptului că sunt într-adevăr nerezolvate, pentru contextualizarea lor și așa mai departe, iar mie mi-ar plăcea ca oamenii care fac această muncă să primească toată recunoașterea cuvenită”, a spus Church, referindu-se la site-ul lui Tomokiyo. „Acolo se află, de fapt, partea cu adevărat grea”.