Criza Curții Constituționale din Polonia trasează liniile de luptă înaintea alegerilor din 2027. Ce se întâmplă la Varșovia și de ce contează pentru Europa

Conflictul dintre guvernul Tusk și președintele Nawrocki pentru controlul Curții Constituționale a ajuns în stradă. Opoziția de dreapta se strânge în jurul președintelui, iar disputa ar putea decide alegerile din 2027.

Curtea Constituțională din Polonia Foto: X

Guvernul premierului Tusk spune că vrea să restabilească statul de drept, iar adversarii săi vorbesc despre o lovitură de stat.

Lupta pentru cine conduce Polonia se dă în fața unui palat crem din centrul Varșoviei, înconjurat de polițiști și de protestatari, unde își are sediul cea mai înaltă instanță constituțională a țării.

Premierul liberal și proeuropean Donald Tusk vrea să anuleze modificările aduse Curții Constituționale de guvernul național-conservator al partidului Lege și Justiție (PiS). Președintele Karol Nawrocki luptă, inclusiv fizic, pentru ca judecătorii apropiați de PiS să rămână la conducere.

Guvernul susține că instanța trebuie reformată pentru a restabili statul de drept și pentru a respecta normele UE privind imparțialitatea. Susținătorii lui Nawrocki îl acuză pe Tusk că sprijină o lovitură de stat.

Conflictul a atins punctul culminant marți, când cei opt judecători susținuți de coaliția de guvernământ a lui Tusk s-au întrunit pentru a aproba bugetul Curții și pentru a discuta începerea unei proceduri disciplinare împotriva președintelui acestuia, Bogdan Święczkowski, și a adjunctului lui, Bartłomiej Sochański.

Disputa ajută la apropierea partidelor de dreapta din opoziție înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor. La protestul din fața Tribunalului au fost prezenți cofondatorul PiS, Jarosław Kaczyński, și Grzegorz Braun, militant extremist pentru ieșirea Poloniei din UE („Polexit“) și antisemit, cu care Kaczyński exclusese anterior orice guvernare comună. De data aceasta, cei doi au făcut un selfie. Au mai fost prezenți fostul premier Mateusz Morawiecki și libertarianul Sławomir Mentzen.

„Programele noastre diferă în multe privințe. Dar încheierea guvernării premierului Tusk este obiectivul comun fundamental“, a declarat pentru POLITICO Anna Bryłka, vicepreședinta partidului Confederația, condus de Mentzen.

Coaliția Civică a lui Tusk conduce în agregatorul de sondaje POLITICO, dar partenerii ei mai mici ar putea să nu intre în următorul parlament. Asta ar deschide calea PiS și altor partide de dreapta, cu condiția ca liderii lor să colaboreze. Amploarea crizei ar putea să-i mobilizeze și pe susținătorii lui Tusk, dezamăgiți că guvernul nu a restabilit mai rapid statul de drept.

„Aceste alegeri vor fi decisive pentru democrația poloneză. Dacă o coaliție de dreapta ar veni la putere, ar elimina instituțiile independente care îi pot trage la răspundere și ar scoate Polonia din Uniunea Europeană, lucru despre care au vorbit deschis“, a spus Borys Budka, europarlamentar al Coaliției Civice și fost ministru al justiției. Săptămâna trecută, Kaczyński a evocat posibilitatea unui Polexit.

„Criza oferă ambelor tabere o ocazie de a se coagula în jurul uneia sau alteia dintre părți“, a declarat Ben Stanley, politolog la Universitatea SWPS din Varșovia.

O Curte în criză de peste un deceniu

Criza are rădăcini mai vechi de zece ani. În octombrie 2015, majoritatea parlamentară condusă de Platforma Civică a ales cinci judecători ai Curții Constituționale: trei pentru posturi vacante și doi pentru locuri care se eliberau după alegerile parlamentare din decembrie. Era o încercare de a ocoli PiS, care conducea în sondaje și a câștigat scrutinul.

Curtea a stabilit ulterior că cei doi judecători în plus fuseseră aleși nelegal. Noua majoritate PiS a mers însă mult mai departe: a declarat nule toate cele cinci numiri, a ales cinci înlocuitori și i-a învestit prin președintele Andrzej Duda, apropiat de PiS. Legitimitatea celor trei judecători numiți în locul celor aleși legal a fost pusă sub semnul întrebării.

„Un Tribunal Constituțional independent este un obstacol în calea unui regim autoritar. De aceea Kaczyński a început în 2015 să demonteze justiția, vizând mai întâi Tribunalul. Dacă ar reveni la putere, ar face exact același lucru“, a spus Budka.

În următorii opt ani, PiS a remodelat instanța prin numiri contestate, schimbări de conducere și restricții procedurale. În decembrie 2025, Curtea de Justiție a UE a decis că Tribunalul nu îndeplinește standardele unei instanțe independente și imparțiale, din cauza neregulilor din numirile făcute cu un deceniu înainte.

Tusk a revenit la putere în 2023 cu promisiunea de a restabili statul de drept, dar eforturile lui au fost blocate de Duda și de Nawrocki, care a câștigat președinția în 2025 cu sprijinul PiS.

Ce a declanșat criza actuală

Criza imediată a pornit de la decizia lui Nawrocki de a alege pe care dintre cei opt judecători numiți de parlament să-i învestească. Criticii spun că este o încălcare flagrantă a Constituției. Președintele Curții, Święczkowski, a refuzat să-i lase pe noii judecători în clădire.

Vineri, Anna Korwin-Piotrowska, invocând statutul de judecător cu cea mai mare vechime, l-a suspendat pe Święczkowski și pe adjunctul său Sochański.

Nawrocki a reacționat renunțând la o vizită oficială în Senegal și întorcând avionul deasupra Spaniei, pentru a reveni la Varșovia. A ajuns la Tribunal sâmbătă, la ora 1 noaptea. Imagini video îl arată forțând intrarea pe lângă Korwin-Piotrowska. Tabăra președintelui susține că Korwin-Piotrowska și alți judecători au fost cei care au avut contact fizic nepermis cu șeful statului.

Święczkowski, care promite să vină zilnic la porțile Tribunalului pentru a cere să fie lăsat să intre, spune că rămâne președinte și nu recunoaște autoritatea judecătorilor care încearcă să preia controlul.

„Conflictul poate fi rezolvat simplu și fără modificări constituționale“, a scris luni Tusk. Potrivit lui, Nawrocki ar trebui să recunoască judecătorii aleși legal de parlament, așa cum cere Constituția, și să le permită să-și preia funcțiile. Tusk l-a acuzat pe Nawrocki că alege o confruntare care ar putea costa scump Polonia și a adăugat că statul democratic nu va ceda în fața violenței, indiferent „cât de puternice ar fi forțele externe“ care îi sprijină pe PiS și extrema dreaptă.

Dreapta speră să folosească criza pentru a-l răsturna pe Tusk. „Soluția e foarte simplă. Demisionați, președintele convoacă noi alegeri și oamenii decid. Nu ne veți intimida și nu vom da înapoi“, a răspuns Przemysław Czarnek, vicepreședintele PiS. Zbigniew Bogucki, șeful cancelariei lui Nawrocki, a numit luni conflictul „o bătălie pentru democrația Poloniei“.

Politologul Ben Stanley crede că disputa ar putea uni dreapta doar temporar. „Începe să apară ideea că acum toată lumea se strânge în jurul lui Nawrocki și al PiS, dar mai e mult până la alegeri. Iar acestea sunt partide care, în multe privințe, sunt chiar mai eterogene ideologic decât partidele coaliției de guvernământ“, a spus el, citat de Politico.