Cine l-ar putea înlocui pe Volodimir Zelenski? Patru posibili candidați, după ce Donald Trump a cerut alegerea unui nou președinte al Ucrainei

Declarațiile președintelui american Donald Trump, care a cerut Ucrainei să își aleagă un nou lider, au readus în discuție viitorul politic al lui Volodimir Zelenski. Deși legea ucraineană interzice organizarea alegerilor pe durata legii marțiale, mai multe personalități politice și militare sunt considerate potențiali candidați la viitoarele alegeri prezidențiale.

Volodimir Zelenski, presedintele Ucrainei Foto: AFP

Donald Trump a declarat sâmbătă că Ucraina ar trebui să își aleagă un nou președinte, reluând apelurile adresate Kievului pentru organizarea unor alegeri pe care legislația ucraineană le interzice în timpul războiului.

„Cred că a venit timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”, a afirmat liderul american.

Declarația a venit după ce Zelenski a criticat un acord prin care Statele Unite ar urma să primească milioane de tone de motorină din Rusia. Înțelegerea a fost anunțată într-un context în care războiul SUA împotriva Iranului și blocarea Strâmtorii Ormuz de către Teheran au provocat creșterea prețurilor la combustibili, punând presiune asupra consumatorilor americani înaintea alegerilor intermediare din noiembrie.

Președintele ucrainean a calificat acordul drept „absolut îngrozitor” și a susținut că acesta reprezintă un cadou pentru liderul rus Vladimir Putin.

Ucraina a lansat în mod repetat atacuri cu drone asupra instalațiilor petroliere și de gaze din Rusia, încercând să reducă veniturile din exporturile de energie care contribuie la finanțarea războiului. Moscova a atacat, la rândul său, centrale electrice și alte obiective energetice ucrainene, provocând întreruperi ale alimentării cu electricitate și căldură, inclusiv în capitala Kiev.

Duminică, Trump a anunțat un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina, afirmând că ambele părți au fost de acord să oprească „imediat” atacurile asupra infrastructurii energetice.

Moscova nu a confirmat acordul, iar Kievul a declarat că îl va respecta dacă și Rusia procedează la fel. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a susținut că Rusia a încălcat armistițiul „imediat după ce a fost anunțat”.

Zelenski a afirmat, la rândul său, că autoritățile ucrainene ar organiza alegeri dacă Rusia ar accepta o încetare totală a focului timp de 60 de zile.

De ce nu pot avea loc alegeri în Ucraina acum

Legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor pe durata legii marțiale, instituită după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă, la 24 februarie 2022.

Oficialii ucraineni au atras atenția și asupra dificultăților practice și a riscurilor de securitate pe care le-ar presupune desfășurarea unui scrutin în timp ce țara este atacată.

Mandatul electoral al lui Zelenski urma să se încheie în mai 2024. Rusia îl prezintă drept un lider lipsit de legitimitate, iar Trump l-a acuzat că folosește războiul pentru a evita organizarea alegerilor.

Deși Zelenski a rămas o figură importantă în politica ucraineană, sondajele sugerează că o parte tot mai mare a populației nu îl mai dorește candidat pentru un al doilea mandat.

Un sondaj publicat la începutul lunii octombrie de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev a arătat că majoritatea respondenților consideră că Zelenski nu ar trebui să candideze din nou. Proporția celor care susțin această poziție a crescut față de nivelul de 46% înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Zelenski nu a confirmat dacă intenționează să candideze la următoarele alegeri. Același sondaj a indicat că 71% dintre respondenți se opun organizării unui scrutin în condițiile actuale.

Imaginea președintelui a fost afectată și de scandaluri de corupție care au implicat persoane din cercul său apropiat. Demiterea fostului ministru al apărării, Mihailo Fedorov, a provocat, de asemenea, proteste în mai multe orașe ucrainene.

Cine ar putea, așadar, să îi succeadă lui Zelenski și să devină al șaptelea președinte al Ucrainei?

1. Valeri Zalujnîi, fostul comandant-șef al armatei

Valeri Zalujnîi, fostul comandant-șef al forțelor armate ucrainene și actual ambasador al Kievului la Londra, este considerat unul dintre principalii rivali politici ai lui Zelenski.

Potrivit unui sondaj publicat joi de institutul ucrainean Rating Group, cei doi ar obține cele mai multe voturi într-un eventual scrutin prezidențial.

Aproape 23% dintre respondenți au declarat că l-ar vota pe Zelenski, în timp ce peste o cincime și-au exprimat sprijinul pentru fostul comandant al armatei.

În privința încrederii publice, Zalujnîi a obținut însă un rezultat mai bun: 64% dintre respondenți au declarat că au încredere în el, comparativ cu 53% în cazul actualului președinte.

Zalujnîi nu a confirmat public că intenționează să candideze, în pofida speculațiilor persistente privind ambițiile sale politice.

Jenny Mathers, lector principal în politică internațională la Universitatea Aberystwyth din Țara Galilor, consideră că experiența acumulată în timpul războiului va avea o influență majoră asupra alegerilor viitoare.

„Din această perspectivă, Valeri Zalujnîi ar putea ajunge în cea mai bună poziție, deoarece rolul său de comandant al forțelor armate în primii doi ani ai invaziei pe scară largă a fost unul foarte vizibil și, în general, apreciat pozitiv”, a declarat Mathers pentru Newsweek.

Totuși, experta a remarcat că Zalujnîi a avut o prezență publică mai redusă de când a preluat funcția de ambasador la Londra.

2. Kirilo Budanov, șeful administrației prezidențiale și fost director al serviciului de informații militare

Kirilo Budanov a devenit cunoscut în perioada în care a condus Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina, serviciul de informații militare al țării.

Generalul a atras atenția prin profilul său public și prin faptul că a fost prezentat drept una dintre țintele prioritare ale operațiunilor rusești de asasinare.

Budanov a afirmat că a fost vizat în repetate rânduri de Rusia. Autoritățile ucrainene au susținut, de asemenea, că soția sa, Marianna, a fost otrăvită cu metale grele la sfârșitul anului 2023.

De la începutul anului 2026, Budanov ocupă funcția de șef al administrației prezidențiale a lui Zelenski. Nu a anunțat că va candida la președinție și a evitat să răspundă direct întrebărilor privind eventualele sale ambiții politice.

Potrivit datelor Rating Group, aproximativ 53% dintre ucraineni au încredere în Budanov, același procent înregistrat de Zelenski. Într-un eventual prim tur de scrutin, 6,7% dintre respondenți au declarat că l-ar vota pe general.

Budanov este cunoscut pentru rolul său în gestionarea efortului de război al Ucrainei. Mathers îl descrie însă și ca pe o persoană rezervată, care vorbește puțin în public.

3. Mihailo Fedorov, fostul ministru al apărării

La doar 35 de ani, Mihailo Fedorov a devenit o figură importantă în strategia tehnologică și militară a Ucrainei, coordonând dezvoltarea și utilizarea dronelor înainte de a fi numit ministru al apărării, în ianuarie 2026.

Șase luni mai târziu, a fost demis, pe fondul unui conflict intens mediatizat între Zelenski, Fedorov și generalul Oleksandr Sîrski, care ocupa atunci funcția de comandant-șef al armatei ucrainene.

Demiterea sa a provocat proteste în mai multe orașe. Ulterior, Fedorov a cerut organizarea alegerilor în timpul războiului, într-o mișcare interpretată drept una dintre cele mai importante provocări la adresa autorității lui Zelenski de la începutul invaziei rusești.

Potrivit lui Mathers, Fedorov era foarte popular înainte și imediat după demitere, însă criticile sale ulterioare ar putea să îi afecteze imaginea.

„Există riscul să fie perceput ca o persoană mai preocupată de propriile perspective politice decât de interesele țării în ansamblu”, a explicat experta.

În sondajul Rating Group, aproximativ 38% dintre respondenți au declarat că au încredere în Fedorov. Circa 7,6% au spus că l-ar vota în primul tur al unui eventual scrutin prezidențial.

4. Petro Poroșenko, fostul președinte al Ucrainei

Petro Poroșenko a condus Ucraina între 2014 și 2019, într-o perioadă marcată de anexarea Crimeei de către Rusia și de sprijinul Moscovei pentru separatiștii din regiunile Donețk și Lugansk, cunoscute împreună sub numele de Donbas.

Poroșenko a ajuns la președinție în 2014, după înlăturarea lui Viktor Ianukovici în urma protestelor cunoscute drept Revoluția Maidanului.

După o perioadă inițială de popularitate, imaginea sa publică s-a deteriorat, pe fondul dificultăților economice, al corupției și al influenței oligarhilor.

În 2019, Poroșenko a pierdut turul al doilea al alegerilor în fața lui Zelenski, care nu ocupase anterior nicio funcție politică importantă. La acea vreme, analiștii au explicat victoria lui Zelenski prin nemulțumirea populației față de situația economică și corupție.

La sfârșitul anului 2021, autoritățile ucrainene l-au acuzat pe Poroșenko de trădare și de finanțarea forțelor separatiste din estul țării. Fostul președinte a negat acuzațiile și a susținut că acestea aveau motivații politice.

În ianuarie 2022, cu câteva săptămâni înaintea invaziei rusești pe scară largă, Poroșenko s-a prezentat în fața unei instanțe din Kiev, afirmând că speră să își dovedească nevinovăția.

În februarie 2025, Zelenski a impus sancțiuni împotriva fostului președinte, inclusiv înghețarea activelor sale. Autoritățile au justificat măsurile prin considerente de securitate națională.

Unul dintre cei mai bogați oameni din Ucraina, Poroșenko a susținut apropierea țării de Europa și a rămas o voce importantă a opoziției după încheierea mandatului prezidențial.

Cu toate acestea, Mathers îl consideră unul dintre candidații cu cele mai mici șanse de a câștiga viitoarele alegeri.

Cine are cele mai mari șanse să câștige?

În acest moment, rezultatul unui eventual scrutin rămâne imposibil de anticipat cu certitudine. Alegerile nu pot fi organizate în condițiile legale actuale, iar războiul continuă să influențeze atât popularitatea liderilor, cât și prioritățile electoratului.

Sondajele indică faptul că Zalujnîi beneficiază de un nivel ridicat de încredere publică, în timp ce Budanov și Fedorov au câștigat vizibilitate prin rolurile lor în efortul de război.

Totuși, viitoarea competiție electorală va depinde nu doar de popularitatea candidaților, ci și de evoluția conflictului, de condițiile în care vor putea fi organizate alegerile și de decizia lui Zelenski privind o eventuală nouă candidatură.

Până atunci, apelul lui Donald Trump pentru alegerea unui nou președinte pune presiune suplimentară asupra conducerii de la Kiev, într-un moment în care Ucraina continuă să lupte împotriva invaziei rusești.