Cât de importante sunt câștigurile istorice ale AfD din Germania pentru restul Europei?

„Seismic", „un cutremur socio-politic", „un moment de cotitură pentru Germania". Așa au descris analiștii politici și numeroase publicații victoria surprinzătoare a partidului anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD) la alegerile regionale din Germania, desfășurate duminică. Este vorba, însă, de o exagerare?

Liderii AfD iși salută susținătorii Foto: EPA/EFE

Saxonia-Anhalt este una dintre cele mai mici dintre cele 16 landuri ale Germaniei, o țară de dimensiuni considerabile. Regiunea numără doar 1,7 milioane dintre cei 59 de milioane de alegători cu drept de vot la nivel național.

Cât de relevante pot fi, așadar, tendințele politice dintr-un asemenea land, mai ales în condițiile în care AfD nu a reușit să obțină o majoritate absolută? Răspunsul: foarte relevante.

În primul rând, pe plan intern

Deși scrutinul a fost unul regional, impactul său se resimte la nivel național. Victoria zdrobitoare a AfD pune presiune suplimentară pe deja fragila coaliție de guvernare centristă de la Berlin și ar putea reprezenta lovitura decisivă pentru cancelarul conservator Friedrich Merz, extrem de nepopular, care promisese să reducă din popularitatea AfD.

Aceste probleme politice riscă să slăbească și să distragă atenția Germaniei, cel mai puternic actor din UE, tocmai într-un moment de criză continentală, în care Europa se confruntă cu agresiunea Rusiei, cu tensiunile comerciale generate de tarifele impuse de președintele american Donald Trump și cu amenințarea economică venită din partea Chinei, relatează BBC.

Rezultatul din Saxonia-Anhalt declanșează totodată un proces de introspecție la nivelul întregii Germanii, unde trecutul nazist rămâne o umbră persistentă. Este primul succes electoral de o asemenea amploare pentru un partid naționalist de extremă dreapta de la căderea celui de-al Treilea Reich, în 1945 — oferindu-i acestuia o șansă reală de a guverna, cel puțin la nivel regional.

Autoritățile germane au catalogat AfD, parțial, drept partid antidemocratic, iar mai multe filiale regionale ale acestuia, inclusiv cea din Saxonia-Anhalt, drept organizații de extremă dreapta.

AfD este cunoscut ca fiind deosebit de popular în estul Germaniei, însă sondajele îl plasează acum drept cel mai mare partid la nivel național.

Se pare, așadar, că principalele forțe politice germane au dezamăgit electoratul. Ce urmează pentru cea mai mare economie a Europei și cea mai populată națiune a continentului, fără a lua în calcul Rusia?

Interesul lui Trump față de AfD

Micuța Saxonie-Anhalt stârnește ecouri și dincolo de granițele Germaniei.

Chiar președintele SUA a distribuit rapid, duminică, sondajul la ieșirea din urne din Saxonia-Anhalt pe platforma sa Truth Social.

Mesajul anti-imigrație și anti-„woke" al AfD, axat pe ideea de „Germania pentru germani", se aliniază îndeaproape cu retorica MAGA („Make America Great Again") a lui Donald Trump. La fel ca alte partide naționaliste din Europa, AfD împrumută masiv din manualul lui Trump: subminarea mass-media generaliste, contestarea neutralității judecătorilor și promisiunea de a „face Germania mare din nou".

Este notabil, totuși, că președintele american este rareori menționat explicit în campaniile electorale europene, politicienii fiind pe deplin conștienți de nepopularitatea sa în rândul alegătorilor.

La scurt timp după mesajul lui Trump, influentul om de afaceri rus Kirill Dmitriev, directorul Fondului Rus de Investiții Directe, a calificat duminică seara rezultatul AfD drept „istoric", declarând guvernul federal german „discreditat" și pe cancelarul Merz „umilit" - comparându-l cu fostul premier britanic Keir Starmer, care s-a văzut nevoit să demisioneze în această vară.

De ce are Rusia un interes în joc

Ce interes ar putea avea Rusia față de alegerile regionale germane și ce a vrut să sugereze Dmitriev prin referirea la Regatul Unit?

Guvernul german este cel mai mare donator individual pentru Ucraina, iar Regatul Unit este cunoscut pentru faptul că a furnizat Kievului rachete folosite pentru atacuri pe teritoriul rus, fapt care a stârnit o nemulțumire profundă la Moscova.

AfD, în schimb, are o poziție considerabil mai favorabilă Rusiei. Partidul dorește oprirea ajutorului militar pentru Ucraina, ridicarea sancțiunilor împotriva Moscovei și reluarea achizițiilor de energie rusească, mult mai ieftină. Industria germană, dependentă de energie, a resimțit un șoc economic puternic după oprirea importurilor de energie rusească, în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei, declanșată de Rusia în 2022.

Abordarea conciliantă a AfD față de Rusia are un atractiv aparte în estul Germaniei, regiune care rămâne considerabil mai săracă decât vestul țării - în ciuda faptului că Germania a cheltuit între 2.300 și 3.000 de miliarde de euro (aproximativ 2.000-2.600 de miliarde de lire sterline), în funcție de sursă și de includerea sau nu a inflației, pentru integrarea fostei zone comuniste după căderea Zidului Berlinului, în 1989.

Saxonia-Anhalt este cea mai săracă regiune a Germaniei, iar acolo, ca și în mare parte din estul țării, se resimte adesea așa-numita „Ostalgie" - nostalgia pentru perioada relativ mai stabilă din timpul regimului comunist.

Reacții din întreaga Europă

Alegerile din Saxonia-Anhalt au fost urmărite cu atenție și de Uniunea Europeană.

Următoarele 12 luni marchează un adevărat maraton electoral la nivel european, cu scrutine așteptate în state-cheie precum Franța, Italia, Spania și Polonia. La Bruxelles există temerea că partidele „extremiste" - atât de stânga, cât mai ales de dreapta - ar putea avea de câștigat la nivel general.

Liderul partidului naționalist spaniol Vox, Santiago Abascal, a scris duminică pe X că victoria AfD în Saxonia-Anhalt reprezintă „o mare speranță pentru Germania și pentru Europa".

În contrast, ministrul francez pentru Afaceri Europene, Benjamin Haddad, aliat al președintelui centrist Emmanuel Macron, a avertizat că este vorba despre „un moment serios pentru Europa", având în vedere victoria extremei drepte la un scrutin regional în Germania.

Nici AfD, nici alte partide etichetate drept „extremiste" sau de "extremă dreapta" nu acceptă această caracterizare. Aceste formațiuni diferă, de altfel, considerabil între ele, atât ca ton, cât și ca program politic. Formațiunea de extremă dreapta Adunarea Națională condusă de Marine Le Pen a exclus, de altfel, AfD din propriul grup parlamentar european în urmă cu doi ani, considerându-l prea „radical". Ceea ce au însă în comun majoritatea acestor partide este un discurs anti-imigrație și un mesaj puternic naționalist — aspect care îngrijorează serios Uniunea Europeană.

Fie că este vorba despre sloganuri precum „Germania mai întâi", „Italia mai întâi" sau „Franța pentru francezi", temerea de la Bruxelles este că ascensiunea partidelor naționaliste subminează coeziunea europeană tocmai într-un moment în care evenimentele externe cer, mai mult ca oricând, unitate.

Partidele naționaliste, precum AfD sau Liga din Italia, tind să fie profund eurosceptice, însă oficialii europeni susțin că Europa are nevoie de unitate pentru a face față presiunilor lui Donald Trump sau pentru a-și proteja eficient industria de practicile comerciale neloiale ale Chinei.

Structurile de apărare europene avertizează, la rândul lor, că fisurile în sancțiunile impuse Rusiei sau atitudinea rezervată a unor state față de NATO nu fac decât să încurajeze Moscova.

Șefii serviciilor de securitate avertizează că statele europene trebuie să rămână unite pentru a opri Rusia în Ucraina, altfel Kremlinul ar putea fi tentat să atace direct în interiorul NATO, de exemplu în statele baltice.

Realitatea este că alegătorii europeni sunt perfect conștienți de aceste amenințări externe și de impactul lor asupra vieții cotidiene. Oamenii sunt îngrijorați de consecințele războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu, de sistemele de sănătate aflate în declin și de erodarea securității economice proprii și a familiilor lor. Imigrația necontrolată și siguranța publică rămân, de asemenea, motive majore de îngrijorare.

Iar aici se vede clar semnificația votului din Saxonia-Anhalt - un semnal de alarmă adresat partidelor politice tradiționale, dar și instituțiilor europene, precum justiția și serviciile de securitate, pe care AfD le respinge drept parte a unei „sistem” interesat doar de propriile privilegii.

Alegătorii europeni se simt, în multe cazuri, abandonați de partidele pe care le-au susținut constant de-a lungul deceniilor. Orientarea către dreapta sau stânga la urne nu înseamnă neapărat că aceștia au devenit brusc extremiști.

Sloganul de campanie al AfD în Saxonia-Anhalt a fost unul optimist - „Totul este posibil!" - însoțit de promisiunea de a-i face pe germani să fie din nou mândri de țara lor. Netestat până acum la guvernare, partidul pare să câștige tot mai mult teren în rândul unui electorat dispus să îi ofere o șansă.