Care ar fi, de fapt, strategia lui Trump privind UE: de ce sunt vizate Italia, Austria, Polonia și Ungaria
0Publicarea Strategiei Naționale de Securitate a administrației Trump, pe 4 decembrie, a fost percepută de mulți politicieni europeni drept un afront, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, spunând că anumite pasaje sunt „inacceptabile din perspectiva europeană”. Înainte de publicarea strategiei oficiale, însă, a circulat un proiect mai amplu, nepublicat, care ar detalia mai clar planurile pe care SUA le-ar avea pentru Europa. Potrivit platformei media digitale Defense One, care susține că a consultat acest proiect, documentul ar enumera Italia, Austria, Polonia și Ungaria drept țări cu care SUA ar trebui „să colaboreze mai mult, cu scopul de a le îndepărta” de Uniunea Europeană. Casa Albă a negat existența unui astfel de proiect.
Rămâne însă întrebarea: încearcă SUA să divizeze Uniunea Europeană? Și de ce sunt aceste patru țări de interes deosebit?
Experți precum Daniel Hegedüs, director regional pentru Europa Centrală la German Marshall Fund of the United States, se îndoiesc că obiectivul SUA ar fi să determine ieșirea uneia dintre aceste patru țări din UE, ci mai degrabă să încurajeze o dezintegrare treptată a integrării europene prin sprijin diplomatic, politic și, eventual, financiar.
Primele semne sunt deja vizibile. Deși UE a convenit să reducă treptat dependența de energia rusească și să interzică importurile de gaz natural lichefiat până la finalul lui 2026 și pe cele de gaz prin conducte până în toamna lui 2027, Ungaria a anunțat că va refuza să se conformeze.
În noiembrie, premierul Orbán a obținut de la Trump o derogare de la sancțiunile americane privind importurile de petrol și gaze din Rusia. El a declarat că nu acceptă decizia UE și că va duce cazul la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Într-o conferință de presă comună cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, Orbán a anunțat că Turcia va continua să garanteze ruta de transport a gazului rusesc către Ungaria prin gazoductul TurkStream.
Hegedüs anticipează că, în anii următori, vor apărea tot mai multe cazuri similare, în care state membre nu vor respecta deciziile comune, punând astfel tot mai mult sub semnul întrebării însăși esența integrării europene.
Italia, Austria, Polonia și Ungaria
Prezența Ungariei pe listă este, probabil, cel mai puțin surprinzătoare, având în vedere că premierul ungar Viktor Orbán și președintele american Trump rămân aliați apropiați. Orbán l-a susținut pe Trump în campania prezidențială din 2016 — fiind, la acea vreme, singurul lider aflat la guvernare din UE care a făcut acest lucru.
Amândoi au de câștigat din pozițiile politice ale celuilalt. Orbán este perceput pe scară largă ca un nonconformist și o forță destabilizatoare pentru UE — o instituție pe care Trump pare să o privească cu profundă neîncredere. Trump l-a numit pe Orbán „marele meu prieten” și se presupune că i-ar fi oferit Ungariei un „scut financiar” de 20 de miliarde de dolari (17 miliarde de euro), similar celui oferit recent Argentinei. Economia Ungariei este într-o stare fragilă, iar fonduri importante ale UE destinate țării au fost înghețate din cauza preocupărilor persistente legate de regresul democratic.
Trump a declarat la începutul acestei luni pentru Politico că nu a promis Ungariei un sprijin financiar, dar a confirmat că Orbán a solicitat unul.
Președintele SUA pare, de asemenea, entuziast în privința premierului italian Giorgia Meloni și a partidului său Frații Italiei, o formațiune de dreapta cu rădăcini neofasciste.
Trump nu și-a ascuns afecțiunea pentru Giorgia Meloni. El a descris-o drept o „femeie fantastică” care a „luat Europa cu asalt” atunci când a vizitat Mar-a-Lago înainte de învestirea sa.
De asemenea, i-a extins laudele liderului partidului Frații Italiei în timpul vizitei acesteia la Biroul Oval în aprilie și a numit-o „frumoasă” în cadrul summit-ului pentru pace din Orientul Mijlociu din Egipt, în octombrie.
Totuși, Daniel Hegedüs consideră că guvernul american pornește de la o „interpretare greșită” atunci când presupune că Meloni s-ar opune UE.
Deși împărtășește anumite viziuni ideologice cu Orbán, Meloni nu a avut un rol obstrucționist în cadrul blocului comunitar. Dimpotrivă, este foarte pragmatică, a declarat Hegedüs pentru DW, adăugând că puțini lideri au înțeles la fel de bine ca ea ce beneficii poate aduce Italiei o Uniune Europeană stabilă.
Deși nici Polonia, nici Austria nu sunt conduse în prezent de guverne populiste de dreapta, acest lucru a fost valabil până de curând, iar partidele de dreapta și eurosceptice rămân extrem de influente în ambele țări. La ultimele alegeri, Partidul Libertății din Austria (FPÖ), de extremă dreapta, a fost cea mai puternică forță politică și conduce în prezent în sondaje. În Polonia, vara trecută, Karol Nawrocki, candidatul susținut de partidul național-conservator Lege și Justiție (PiS), a câștigat alegerile prezidențiale.
Nu este, așadar, surprinzător că administrația Trump ar putea spera să își exercite în curând o influență mai mare în ambele state.
Ceea ce este surprinzător, notează Duetsche Welle, este absența a două state membre ale UE de pe listă: Cehia și Slovacia.
În Cehia, alegerile parlamentare au fost câștigate în octombrie de miliardarul Andrej Babiš și partidul său populist ANO. Babiš a format un guvern de coaliție cu partidul de dreapta Motorists for Themselves și cu partidul de extremă dreapta Freedom and Direct Democracy.
Între timp, Slovacia a cunoscut o deplasare spre dreapta de când Robert Fico a revenit la putere ca prim-ministru, în 2023. Partidul său Smer-SD, nominal social-democrat, dar în realitate naționalist și tot mai de dreapta, a fost recent exclus din Partidul Socialiștilor Europeni.
Atât Babiš, cât și Fico sunt critici vocali ai UE și au potențialul de a provoca haos în procesul decizional european și de a submina autoritatea blocului în chestiuni strategice, în special în ceea ce privește Rusia și Ucraina — trăsături pe care actuala administrație Trump este probabil să le aprecieze.
Hegedüs consideră că faptul că cele două state nu sunt menționate în documentul final al strategiei ține de originile partidelor lor. Mult timp, ANO nu a putut fi încadrat clar pe axa stânga–dreapta, iar Smer-SD se definea ca fiind de stânga.
„Se vede foarte clar cât de ideologică este abordarea SUA”, a spus Hegedüs. „Pentru că Smer și ANO nu au un fundal tradițional populist de dreapta, nu sunt considerate aliniate ideologic, chiar dacă ar putea promova politici utile administrației Trump.”
Strategia Națională de Securitate a SUA, publicată săptămâna trecută, avertizează că Europa se confruntă cu „ștergerea civilizațională” dacă nu reduce migrația și va fi „de nerecunoscut în 20 de ani sau mai puțin” dacă tendințele actuale continuă.
Însă o versiune mai lungă a strategiei, care ar fi fost distribuită înainte ca documentul de 29 de pagini să fie publicat de Casa Albă, este mai explicită în privința modului în care SUA pot face „Europa Măreață din Nou”, scrie The Telegraph.
Casa Albă a negat existența acestei versiuni mai lungi, calificând rapoartele drept „știri false”. Conform informațiilor apărute în presă, însă, NSS propune ca SUA să lucreze la consolidarea relațiilor cu țările europene care sunt aliniate cu administrația Trump.
Trump ar sprijini partidele europene suveraniste
Se înțelege că versiunea mai lungă a NSS menționează și că SUA „ar trebui să sprijine partide, mișcări și personalități intelectuale și culturale care urmăresc suveranitatea și păstrarea/restaurarea modului tradițional european de viață… rămânând în același timp pro-americane”.
Acest lucru pare să se bazeze pe obiectivul documentului oficial de a „cultiva rezistență la traiectoria actuală a Europei în interiorul națiunilor europene”, vizând potențiali aliați în „influența crescândă a partidelor patriotice europene”.
Partidele nu sunt numite explicit, dar se presupune că includ Rassemblement National al lui Marine Le Pen din Franța, Vox din Spania, Reform din Marea Britanie, AFD din Germania și Frații Italiei ai doamnei Meloni.
Trump a condamnat săptămâna aceasta liderii europeni ca fiind „slabi” pentru că nu au reușit să pună capăt războiului din Ucraina și i-a acuzat că supraveghează un continent „decăzut”, afectat de migrația ilegală și corectitudinea politică.
„Core 5” cu China și Rusia
Pe măsură ce frustrarea președintelui SUA față de Europa devine tot mai evidentă, miercuri Camera Reprezentanților se pregătea să voteze asupra Legii Naționale de Autorizare a Apărării, care ar limita cât de mult poate fi redusă prezența militară americană pe continent fără aprobarea Congresului.
Versiunea scursă a NSS ar fi cerut, de asemenea, crearea unui nou organism de putere denumit „Core 5”, format din SUA, China, Rusia, India și Japonia.
Anna Kelly, purtător de cuvânt al Casei Albe, a declarat că rapoartele despre NSS-ul mai lung sunt „știri false”.
„Nu există nicio versiune alternativă, privată sau clasificată. Președintele Trump este transparent și și-a pus semnătura pe o singură NSS care instruiește clar guvernul SUA să pună în aplicare principiile și prioritățile definite de el”, a spus ea pentru The Telegraph, adăugând:„Orice altă așa-numită ‘versiune’ este scursă de persoane aflate la distanță de președinte care… nu au nicio idee despre ce vorbesc.”
Se încarcă comentariile...
