Regula armatei daneze, valabilă și în cazul unei invazii americane în Groenlanda: „Întâi tragem, apoi punem întrebări”
0Soldații danezi sunt obligați, printr-un ordin vechi din 1952, să deschidă focul imediat împotriva oricărei forțe de invazie, fără a aștepta ordine. Regula rămâne în vigoare și ar fi aplicată inclusiv în scenariul extrem al unei intervenții militare a SUA în Groenlanda, pe fondul declarațiilor tot mai dure ale lui Donald Trump.

O regulă militară puțin cunoscută, adoptată în 1952, îi obligă pe soldații danezi să „tragă mai întâi” și „să pună întrebări mai târziu” în cazul unei invazii armate. Ministerul danez al Apărării a confirmat miercuri că ordinul este încă în vigoare și prevede ca trupele să contraatace „imediat” orice forță de invazie, fără a aștepta instrucțiuni de la superiori.
Informația a fost publicată de ziarul danez Berlingske și preluată de The Telegraph, într-un moment extrem de tensionat, după ce președintele SUA, Donald Trump, și-a reiterat intenția de a anexa Groenlanda, pe care o consideră esențială pentru securitatea națională a Statelor Unite, „inclusiv prin forță militară, dacă este necesar”.
O regulă din Războiul Rece, încă valabilă
Potrivit Berlingske, ordinul din 1952 stipulează clar că, în caz de invazie, „forțele atacate trebuie să înceapă imediat lupta fără a aștepta sau a cere ordine, chiar dacă comandanții în cauză nu sunt la curent cu declararea de război sau cu starea de război”.
Întrebat despre statutul acestui document, Ministerul danez al Apărării a confirmat că „ordinul privind măsurile de precauție pentru apărarea militară în cazul atacurilor asupra țării și în timpul războiului rămâne în vigoare”.
Declarațiile recente ale lui Donald Trump au provocat un val de îngrijorare la Copenhaga, dar și la Nuuk, capitala Groenlandei, precum și în cadrul NATO. Danemarca consideră Groenlanda un teritoriu de peste mări și insistă că insula „nu este de vânzare”.
Europa discută scenariul de neconceput
Aliații europeni poartă în aceste zile discuții urgente despre cum ar trebui să reacționeze în eventualitatea unui atac american asupra Groenlandei, un scenariu despre care experții spun că ar putea marca, practic, sfârșitul alianței NATO.
„Vrem să acționăm, dar vrem să o facem împreună cu partenerii noștri europeni”, a declarat ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, referindu-se la consultările privind un posibil răspuns european.
O sursă guvernamentală germană a declarat separat pentru Reuters că Germania „colaborează îndeaproape cu alte țări europene și cu Danemarca legat de următorii pași privind Groenlanda”.
Asigurări de la Washington, dar mesaje contradictorii
În același timp, Barrot a spus că a primit asigurări directe de la secretarul de stat american, Marco Rubio, că Washingtonul nu plănuiește o invazie. „Eu, personal, am vorbit, ieri, la telefon cu secretarul de stat american Marco Rubio... care a confirmat că aceasta nu a fost abordarea adoptată... a exclus posibilitatea unei invazii [a Groenlandei]”, a declarat șeful diplomației franceze.
Potrivit unor surse citate de Wall Street Journal, Rubio le-ar fi spus și politicienilor americani că amenințările la adresa Groenlandei nu indică o invazie iminentă și că obiectivul real ar fi cumpărarea insulei.
Totuși, aceste mesaje par să o contrazică pe Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a lui Donald Trump, care a declarat marți că acțiunea militară este „întotdeauna o opțiune”. Mai mult, Washington Post a relatat miercuri că oficialii americani discută tot mai des cu omologii europeni despre preluarea Groenlandei ca despre o posibilitate „concretă”. Un diplomat european de rang înalt a spus că, în ultimele zile, „a existat o schimbare semnificativă de ton” pe acest subiect.
„Ar fi o schimbare istorică uriașă”
Fostul prim-ministru francez Dominique de Villepin a avertizat că, dacă Statele Unite ar invada Groenlanda, ar deveni un „dușman” al membrilor europeni ai NATO. „În niciun caz Europa nu ar trebui să accepte vreo prejudiciere adusă suveranității europene”, a declarat el pentru Bloomberg TV, subliniind că un caz în care un membru NATO atacă un alt membru este „fără precedent”.
„Și, bineînțeles, dacă Donald Trump va merge mai departe, statutul SUA va trece de la adversar sau rival la cel de inamic”, a adăugat Villepin. „Va fi o schimbare istorică uriașă”.























































