Ascensiunea extremei drepte amenință planurile Europei de reînarmare

Creșterea popularității partidelor de extremă dreapta în Europa stârnește îngrijorări în NATO, unde există temeri că aceste formațiuni ar putea reduce sprijinul public pentru creșterea cheltuielilor militare și pentru ajutorul acordat Ucrainei, în timp ce riscul unei confruntări cu Rusia rămâne ridicat.

Presiunile politice din partea extremei drepte europene pentru reevaluarea cheltuielilor militare Foto: arhiva

În Franța, Italia, Belgia, Germania, Polonia și România, partidele de extremă dreapta încearcă să transforme nemulțumirile legate de costul vieții într-o opoziție față de sprijinul acordat Kievului, majorarea bugetelor naționale pentru apărare și extinderea rolului Uniunii Europene în domeniul securității.

Pozițiile acestor formațiuni diferă însă considerabil de la o țară la alta, scrie politico.eu.

Marine Le Pen, lidera partidului francez Adunarea Națională, a cerut luna trecută limitarea ajutorului acordat Ucrainei, afirmând că Franța „nu își mai permite financiar” acest sprijin.

În Italia, Roberto Vannacci, fost general și europarlamentar care conduce partidul de extremă dreapta Futuro Nazionale (Viitorul Național) și care contestă tot mai mult poziția premierului Giorgia Meloni, a cerut o reevaluare a cheltuielilor militare.

„Să evaluăm dacă aceste cheltuieli militare sunt justificate. În opinia mea, nu sunt, mai ales într-un moment în care prețurile materiilor prime ating niveluri record”, a declarat el săptămâna trecută.

Costul vieții, o problemă pentru reînarmare

Pentru partidele europene tradiționale, principala provocare este menținerea sprijinului pentru bugete de apărare mai mari într-un moment în care guvernele trebuie să concureze pentru resurse cu pensiile, serviciile publice și alte programe sociale.

„Oamenii se confruntă cu creșterea costului vieții în toate domeniile... Asta lasă loc pentru retorica populistă despre cât de mult ar trebui să sprijinim financiar Ucraina sau cât de mult ar trebui să investim în apărare”, a declarat Janne Kuusela, secretar permanent în Ministerul finlandez al Apărării.

Problema devine cu atât mai importantă cu cât mai multe state membre NATO, inclusiv Franța, Italia și Polonia, vor organiza alegeri în 2027. În unele dintre aceste țări, partidele de extremă dreapta au șanse reale de a ajunge la putere.

În paralel, guvernele europene încep discuțiile privind bugetele pentru anul viitor.

O încetinire a cheltuielilor militare ar complica eforturile NATO de a atinge obiectivul stabilit de alianță de a aloca 5% din PIB pentru apărare și securitate până în 2035.

Patru diplomați NATO, care au solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber despre această problemă, au declarat că riscul este privit cu tot mai multă îngrijorare. Unii au avertizat însă că amploarea efectelor nu va putea fi evaluată înaintea următorului ciclu bugetar.

„Suntem deja într-o situație în care trebuie să recuperăm terenul pierdut” în raport cu Rusia, a declarat un oficial militar NATO. „Până acum, evoluția este pozitivă. Dacă cineva închide robinetul, există riscul să pierdem capacități.”

Sprijinul pentru Ucraina este în scădere

Statele europene și Canada ar urma să cheltuiască în acest an aproximativ 634 de miliarde de dolari pentru principalele necesități de apărare, cu 11% mai mult decât în 2025.

Există însă limite în ceea ce privește sprijinul public pentru noi creșteri ale cheltuielilor militare.

Un sondaj realizat în opt țări europene și analizat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) arată că, în medie, 46,2% dintre respondenți s-ar opune majorării cheltuielilor pentru apărare dacă aceasta ar presupune creșterea taxelor. Doar 35,5% au declarat că ar susține o asemenea măsură.

Opoziția față de creșterea taxelor pentru finanțarea cheltuielilor militare este deosebit de pronunțată în Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia.

În schimb, respondenții din Țările de Jos, Suedia și Marea Britanie sunt mai dispuși să accepte taxe mai mari pentru finanțarea apărării.

În acest an au avut loc proteste împotriva creșterii cheltuielilor militare la Roma, Bruxelles și Madrid. Manifestanții au criticat faptul că fondurile suplimentare pentru apărare ar putea veni în detrimentul spitalelor, universităților și serviciilor sociale.

Și sprijinul pentru Ucraina este în scădere.

Potrivit sondajelor interne ale NATO, sprijinul public a coborât de la 59% în 2025 la 55% în acest an. Ajutorul militar letal este forma de sprijin care se bucură de cea mai mică susținere.

Trei direcții ale opoziției de extremă dreapta

Pozițiile partidelor de extremă dreapta față de politica europeană de apărare diferă, dar pot fi grupate în trei mari categorii: opoziția față de ajutorul militar pentru Ucraina, respingerea proiectelor de apărare la nivelul UE și criticile privind creșterea generală a cheltuielilor militare.

Toate aceste poziții ar putea însă încetini eforturile europene de reînarmare și cooperare în domeniul apărării, precum și capacitatea de a contracara agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Adunarea Națională din Franța și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) se opun sprijinului acordat Kievului.

Partidul polonez Lege și Justiție și Partidul Libertății din Țările de Jos contestă proiectele de apărare dezvoltate la nivelul Uniunii Europene.

În Germania, Alternativa pentru Germania (AfD), iar în Italia, Futuro Nazionale, critică în special majorarea cheltuielilor militare.

Adversarii politici ai acestor formațiuni avertizează că pozițiile lor pot servi intereselor Kremlinului.

„Presiunea venită din partea dreptei nu vine, de fapt, dinspre dreapta, ci în mare parte de la Moscova”, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius.

Partide precum Adunarea Națională și AfD au avut în trecut relații cu Rusia, deși în ultimii ani au încercat să se distanțeze de aceste legături.

Presiunea politică asupra bugetelor de apărare

Impactul politic diferă de la o țară la alta.

Marine Le Pen este considerată una dintre principalele candidate la președinția Franței, în timp ce AfD a obținut câștiguri importante la nivel regional, dar nu este considerată, în prezent, o formațiune cu șanse reale de a prelua guvernarea națională.

Ascensiunea extremei drepte pune presiune pe partidele centriste, care trebuie fie să susțină în continuare creșterea cheltuielilor pentru apărare, fie să ia în calcul reduceri pentru a-și păstra sprijinul alegătorilor.

„Există riscul ca partidele tradiționale, în mod formal proeuropene, să fie prea prudente în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, deși ar fi necesar un efort mai mare”, a declarat Paweł Zerka, cercetător principal la ECFR.

În Franța, Adunarea Națională a indicat că ar respecta actuala traiectorie de creștere a cheltuielilor militare.

În Italia, situația este diferită. Giorgia Meloni a propus recent reducerea cu aproximativ 8 miliarde de euro a bugetului pentru apărare față de propunerea inițială a guvernului, pe fondul presiunilor venite din partea Ligii, partidul de extremă dreapta care face parte din coaliția sa.

„Nu poți cheltui pe arme bani pe care nu îi poți cheltui pentru pensii, reduceri de taxe sau facturile la utilități”, a declarat Claudio Borghi, senator al Ligii.

În Polonia, președintele Karol Nawrocki, susținut de partidul Lege și Justiție, a încercat fără succes să blocheze accesul țării la aproape 44 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi europene pentru apărare prin programul SAFE.

Nawrocki a susținut că mecanismul ar putea face Polonia dependentă de Bruxelles și ar împovăra generațiile viitoare cu noi datorii.

Miza pentru NATO

Presiunile politice pentru reevaluarea cheltuielilor militare ar putea îngreuna eforturile statelor NATO de a finanța capacitățile despre care oficialii militari spun că sunt necesare pentru descurajarea Rusiei.

În această perioadă, capitalele aliate discută planurile militare ale NATO, care ar urma să fie finalizate până în 2029.

O eventuală încetinire a cheltuielilor în țări importante precum Franța și Italia ar avea consecințe mai largi, deoarece aceste state reprezintă o parte semnificativă din investițiile europene în apărare și din ajutorul acordat Ucrainei.

„Dacă țările mai mari încetează să facă progrese, NATO va înceta să facă progrese”, a declarat unul dintre diplomații NATO.

„Slăbești NATO, slăbești capacitatea Europei de a se apăra și faci Ucraina mai vulnerabilă.”

Disputa politică ar putea afecta și viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene, în cazul în care negocierile privind alocările pentru apărare se prelungesc până anul viitor, subliniază politico.eu.

Guntram Wolff, cercetător principal și analist în economie de apărare la institutul Bruegel, avertizează că dezbaterea națională ar putea avea consecințe asupra capacității europene de a acționa împreună.

„Naționaliștii sunt interesați doar de propria țară; nu vor să colaboreze cu celelalte țări europene”, a declarat Marie-Agnes Strack-Zimmermann, europarlamentară germană care conduce comisia pentru apărare a Parlamentului European.

Pentru Europa, problema este astfel mai largă decât simpla dimensiune a bugetelor militare: capacitatea statelor de a susține simultan reînarmarea, sprijinul pentru Ucraina și finanțarea serviciilor publice ar putea deveni una dintre principalele teme politice ale următorilor ani.