Armata elveţiană renunţă la vânzarea miilor de buncăre de pe teritoriul său, ca urmare a războiului din Ucraina

Armata elveţiană şi-a vândut în perioada scursă de la jumătatea anilor '90 circa 1.800 din cele aproximativ 8.000 de buncăre construite de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi până la încheierea Războiului Rece, dar a decis acum să înceteze această practică în urma războiului din Ucraina.

Armata elveţiană şi-a vândut circa 1.800 buncăre.

Potrivit unei relatări de vineri a radioteleviziunii naţionale elveţiene RTS, preluată de agenţia EFE, ca urmare a noilor strategii de apărare elaborate în contextul schimbării mediului de securitate în Europa armata elveţiană a hotărât să renunţe la planurile de vânzare a altor aproximativ 1.500 de adăposturi subterane militare pe care le-a declasificat.

Alte circa 4.700 de buncăre militare sunt scoase din uz, însă armata consideră că în actuala conjunctură ar putea redeveni necesare, după cum a declarat săptămâna aceasta la o conferinţă de presă comandantul armatei elveţiene, generalul Thomas Sussli.

Multe dintre buncărele vândute în ultimii 30 de ani, la preţuri adesea foarte mici, sunt acum folosite în Elveţia ca baruri, muzee, hoteluri „insolite” sau centre de arhivare a datelor digitale.

În plus faţă de buncărele militare, Elveţia dispune de sute de mii de adăposturi antiaeriene civile construite în timpul Războiului Rece, întrucât în anii '60 autorităţile au dispus ca toţi cetăţenii elveţieni să poată găsi loc în aceste refugii în caz de atac aerian sau chiar nuclear.

Potrivit televiziunii naţionale elveţiene, autorităţile intenţionează să le desfiinţeze pe cele mai mici, care sunt în jur de 100.000, dat fiind că în multe cazuri sistemele vechi de ventilaţie ale acestor adăposturi nu mai sunt funcţionale.

De circa 20 de ani în Elveţia nu mai este obligatoriu ca în clădirile nou construite să fie amenajate astfel de adăposturi, cu excepţia blocurilor cu cel puţin 40 de apartamente