China își extinde arsenalul nuclear în cel puțin șapte situri secrete, arată o investigație The Telegraph

China își extinde rapid programul de arme nucleare în cel puțin șapte situri majore, deși pledează pentru neproliferare, arată o investigație a ziarului britanic The Telegraph. Analiza imaginilor din satelit a dezvăluit lucrări de construcție semnificative la instalații nucleare și zone de testare din întreaga țară.

Rachete balistice intercontinentale chinezești Foto: EPA/EFE

La un amplasament, unde China ar produce declanșatoarele de plutoniu ale armelor nucleare, a fost construit un întreg orășel de sprijin, cu blocuri de locuințe, un teren de atletism și o stație de autobuze folosită pentru transportul angajaților. La un altul a fost ridicat un tub lung de 600 de metri, despre care experții spun că servește la testarea rezistenței armelor nucleare la unde de șoc, de exemplu cele provocate de armele inamice. Pentru un al treilea amplasament, un centru de cercetare în domeniul fuziunii, au fost rase de pe suprafața pământului sate mici și ferme. Se crede că oamenii de știință chinezi folosesc acolo lasere de mare putere pentru a testa comportamentul materialelor în timpul detonării unei bombe nucleare.

Cele șapte situri sunt Pingtong, Zitong, Lop Nur, Jiuquan, Mianyang, Jinta și Guangyuan. Potrivit experților, imaginile arată că Xi Jinping a supravegheat o extindere record a programului nuclear al țării. Liderul Partidului Comunist Chinez, care urmează să se întâlnească în această săptămână cu Donald Trump, a spus în repetate rânduri că armele nucleare ar trebui interzise și distruse. China menține o politică de „nefolosire în prim atac" și a semnat Tratatul de interzicere totală a testelor nucleare.

Trump, care l-a primit, joi, pe Xi Jinping la Casa Albă, a invocat testele efectuate de alte state ca justificare pentru extinderea programului american de testare, lucru împotriva căruia experții au avertizat. „Din cauza programelor de testare ale altor țări, am dat instrucțiuni Departamentului Războiului să înceapă testarea armelor noastre nucleare în condiții de egalitate. Procesul va începe imediat", scria el pe Truth Social, înaintea unei întâlniri cu liderul chinez în octombrie.

Arsenal în creștere

Arsenalul nuclear al Chinei s-a mai mult decât dublat sub conducerea lui Xi, ajungând la 620 de focoase în ianuarie, potrivit raportului anual al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). Se estimează că va crește la 1.500 de focoase până în 2035, unele dintre ele cu o rază de acțiune de până la 15.000 de kilometri, suficientă pentru a lovi teritoriul continental al SUA.

China este astfel singura parte la tratatul global de neproliferare care își mărește semnificativ stocul. În 2020 a depășit Franța, cu 290 de focoase, devenind a treia putere nucleară a lumii, după Rusia și SUA.

Pingtong: producția de declanșatoare

Unul dintre principalele amplasamente este instalația nucleară Pingtong, ascunsă în munții din centrul Chinei. Experții spun că aici sunt fabricate declanșatoarele focoaselor nucleare, numite „pits". Construcția fabricii a început în 2013, la un an după ce Xi a ajuns la conducerea țării.

De atunci, amplasamentul s-a extins: imaginile din satelit arată noi puncte de control la intrare, un pod și două ziduri de jur împrejur. Există zone securizate cu ceea ce par a fi galerii de acces către posibile spații subterane, care ar putea fi folosite pentru testare sau depozitare. Probabil aici sunt păstrate componentele finite ale armelor înainte de a fi expediate spre asamblare. Pe imagini au fost surprinse și vehicule militare de marfă.

Muncitorii au instalat coșuri de ventilație, schimbătoare de căldură industriale și rezervoare de stocare a substanțelor chimice, echipamente folosite și în instalațiile de producție a pit-urilor din SUA, Marea Britanie, Franța și Rusia.

Amplasamentul și-a mai mult decât dublat suprafața sub Xi. Babiarz estimează că au fost construiți cam 10 kilometri de ziduri noi de beton pentru securizarea instalației, care se întinde pe aproximativ 1,3 kilometri pătrați. Orășelul de sprijin, aflat la sud-vest, pe malul râului Fujiang, este locul unde se crede că locuiesc oamenii de știință și muncitorii. Drumul principal de acces este controlat de o poartă cu post de gardă, ceea ce indică nevoia unei aprobări pentru a intra.

Zitong: teste și asamblare

Una dintre cele mai vizibile adăugiri la capacitățile de testare este tubul de șoc de la complexul de arme nucleare Zitong, aflat la circa 130 de kilometri nord-vest de Pingtong. Potrivit lui Babiarz, tubul este folosit pentru a evalua efectele exploziilor și ale undelor de șoc asupra armelor nucleare. Complexul, care se crede că lucrează la arme de nouă generație, a fost fotografiat pentru prima dată de sateliții-spion americani în 1971.

Construcțiile s-au intensificat puternic din 2019, în șase zone distincte. Lângă tubul de șoc, experții au identificat două domuri despre care suspectează că sunt camere de testare în interior, securizate separat. Alături se află un poligon în aer liber și clădiri probabil folosite pentru asamblarea armelor. Posibilitatea testelor este sugerată de digurile de pământ din jurul lor, care protejează zonele de explozii și deviază suflul. Paratrăsnete, folosite de obicei pentru protejarea instalațiilor nucleare, sunt presărate în ambele zone de testare.

Complexul are și un nod de transport, un punct de transfer între drum și calea ferată, care permite deplasarea componentelor armelor către alte părți ale țării. Lucrările au început în 2020 și au fost extinse în 2024, ceea ce sugerează nevoi de transport tot mai mari.

Lop Nur: pregătiri pentru teste subterane

La aproape 3.200 de kilometri distanță, în extremitatea vestică a Chinei, se află Lop Nur, un lac secat unde a avut loc, în 1964, primul test nuclear al țării. Imaginile din satelit arată noi zone de testare aflate în construcție. Zona estimică de testare, identificată prima dată de Babiarz și analizată de The Telegraph, este marcată de numeroase intrări în galerii.

„Toate aceste schimbări de la Lop Nur indică o capacitate extinsă de a testa tot felul de explozibili, cel puțin la subteran", spune Babiarz. „Asta înseamnă că ar putea exista noi sisteme de arme nucleare, noi modele de focoase aflate în dezvoltare și în curs de testare."

În februarie, oficiali americani au acuzat China că a efectuat teste nucleare explozive secrete la Lop Nur în iunie 2020, încălcând interdicția globală din 1996. SUA au susținut că Beijingul a ascuns intenționat aceste activități și se pregătea pentru alte teste. China a negat acuzațiile. Într-un comunicat trimis ca răspuns, Ministerul chinez de Externe a spus că Beijingul menține o „strategie nucleară defensivă", că păstrează „capabilități nucleare la nivelul minim necesar securității naționale" și că „nu participă la o cursă a înarmărilor nucleare".

Beijingul ar putea exploata o zonă gri: a semnat tratatul de interzicere a testelor, dar nu l-a ratificat niciodată. Tratatul interzice detonarea efectivă a unui sistem de arme.

Jiuquan, Mianyang, Jinta și Guangyuan

Complexul atomic Jiuquan a fost ales în 1957 drept primul centru militar chinez de producție de plutoniu, cu asistență sovietică. În anii 1980, ar fi fost reconvertit pentru uz civil, dar extinderea rapidă de după 2012, inclusiv în zone puternic securizate, sugerează că și-a recăpătat capacitățile de producție. Printre adăugiri se numără o uzină care transformă concentratul de minereu de uraniu în hexafluorură de uraniu, folosită în procesul de îmbogățire. În colțul nord-estic al complexului se află o zonă separat securizată, care pare dedicată depozitării pe termen lung a deșeurilor nucleare.

La Mianyang, câmpuri agricole au fost transformate în doar câțiva ani în ceea ce experții consideră cel mai avansat centru chinez de cercetare în domeniul fuziunii nucleare. Camerele de testare permit oamenilor de știință să folosească lasere de mare putere sau câmpuri magnetice intense pentru a evalua comportamentul unor materiale, precum plutoniul, în condiții extreme de energie, temperatură și presiune, practic imitând condițiile dintr-o detonare nucleară. „China construiește aceste instalații pentru a face mult mai multe teste privind știința din spatele armelor nucleare", spune Decker Eveleth, expert în neproliferare la CNA. Centrul pare aproape terminat.

Jinta este locul unde China reciclează combustibil nuclear uzat. În ultimul deceniu au apărut trei noi zone de reprocesare, dintre care cel puțin una pare funcțională, după coloanele de fum vizibile în imaginile din satelit. La Guangyuan, construit în 1970 ca instalație militară de producție de plutoniu, au fost adăugate sub Xi uzine de tratare a deșeurilor nucleare și de stocare pe termen lung. Experții cred că amplasamentul nu mai produce plutoniu de calitate militară sau produce mai puțin.

Extinderea acestor instalații sugerează că China acumulează cantități semnificative de deșeuri radioactive.

Strategia Beijingului

China nu a fost niciodată transparentă în privința activităților sale nucleare. Diplomați au spus pentru The Telegraph că guvernul refuză în mare măsură să discute subiectul. Din perspectiva Beijingului, nu există motive pentru asemenea discuții, deoarece stocul său nu se apropie de paritatea cu cele ale Rusiei și SUA: arsenalul chinez reprezintă doar aproximativ 10% din ce dețin Moscova și Washingtonul, peste 5.000 de focoase fiecare. Trump a spus însă clar că orice nou acord nuclear cu Rusia, cel precedent expirând în februarie, trebuie să includă și China.

Potrivit SIPRI, China are acum mai multe lansatoare de rachete balistice intercontinentale decât Rusia sau SUA și ar putea avea cel puțin la fel de multe rachete până la sfârșitul deceniului. Unele rachete păstrate în silozurile chineze sunt probabil deja echipate cu focoase nucleare. Potrivit SUA, China pare să fi început și patrulele pe mare cu arme încărcate la bordul submarinelor sale cu rachete balistice, ceea ce sugerează o disponibilitate militară sporită. Este o schimbare majoră față de practica anterioară de a păstra separat focoasele, rachetele și lansatoarele, ceea ce ar indica faptul că unele sisteme noi nu mai intră sub incidența politicii de „nefolosire în prim atac".

Spre deosebire de SUA, China pare mult mai interesată de arme nucleare mici decât de bombe masive de tip „bunker-buster", care i-ar oferi mai multe opțiuni de escaladare treptată în caz de război. Experții spun că scopul Beijingului este să construiască un stoc suficient pentru a se apăra și a rezista unui prim atac, apoi să răspundă cu arsenalul rămas.

„Atâta timp cât poți riposta, teoretic ai descurajare", spune Decker Eveleth. „Inamicul știe că, indiferent ce face primul, va primi mereu un răspuns."