Milenialii și riscul ascuns de cancer: de ce tot mai mulți adulți tineri se îmbolnăvesc. Strategii esențiale pentru a preveni boala
0Tot mai mulți adulți tineri se confruntă cu afecțiuni considerate până de curând specifice vârstei mijlocii sau înaintate – hipertensiune arterială, diabet de tip 2 ori diverse forme de cancer. Fenomenul este tot mai vizibil în rândul generației mileniale (Millennials), adică al persoanelor născute între 1981 și 1995, care, potrivit studiilor recente, reprezintă prima generație cu un risc mai mare de a dezvolta tumori comparativ cu părinții lor.
Datele arată că, între 1990 și 2019, numărul cazurilor de cancer cu debut precoce – diagnosticate la persoane sub 50 de ani – a crescut la nivel global cu 79%, iar mortalitatea asociată acestor boli a urcat cu 28%.
Specialiștii explică faptul că aproximativ 80% dintre cazurile de cancer sunt de tip „sporadic”, adică nu au cauze ereditare, ci sunt declanșate de factori de mediu și de stil de viață. Printre aceștia se numără alimentația dezechilibrată, expunerea la poluanți, nivelul scăzut de activitate fizică, lipsa odihnei, stresul și contactul prelungit cu substanțe nocive.
Astfel, principalii factori care influențează riscul de îmbolnăvire sunt cei asociați stilului de viață contemporan – un mod de viață semnificativ diferit de cel al generațiilor anterioare.
Alimentația dezechilibrată și consecințele ei pe termen lung
Unul dintre principalii factori care stau la baza acestei „noi epidemii” este alimentația. Obezitatea infantilă a început să crească alarmant în anii 1980. În 2022, peste 390 de milioane de copii și adolescenți cu vârste între 5 și 19 ani erau supraponderali, dintre care 160 de milioane erau obezi, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Această afecțiune nu ține doar de aspectul fizic: ea este asociată cu rezistență la insulină, inflamație cronică de grad redus și modificări hormonale care cresc riscul de cancer colorectal, mamar sau endometrial.
Mai important este faptul că efectele obezității din copilărie nu dispar odată cu vârsta. Conform Fundației pentru Cancerul de Colon, o meta-analiză care a inclus peste 4,7 milioane de persoane a arătat că indivizii cu un indice de masă corporală (IMC) ridicat în copilărie prezintă un risc mai mare de a dezvolta cancer colorectal la maturitate: cu 39% mai mare la bărbați și cu 19% mai mare la femei, comparativ cu cei care au avut un IMC sănătos în copilărie.
Modificările alimentare au influențat și microbiota intestinală. Studiile arată că o dietă bogată în alimente ultraprocesate reduce diversitatea bacteriană și crește proporția tulpinilor care produc metaboliți proinflamatori.
Acest fenomen contribuie la apariția unor afecțiuni gastrointestinale precum sindromul de colon iritabil sau SIBO (suprapopularea bacteriană a intestinului subțire) – boli care par aproape endemice în rândul generației mileniale. Dacă întrebi într-un grup de persoane în jur de 30 de ani câți au probleme digestive, vei observa că puțini rămân cu mâna jos.
Alcoolul și riscurile ascunse pentru sănătatea milenialilor
Al doilea mare vinovat este alcoolul, întrucât întâlnirile dintre mileniali gravitează adesea în jurul unei mese pline cu mâncare și băutură. Timp de mai mulți ani s-a crezut că un pahar de vin ar putea avea un efect „protectiv”, însă astăzi știm că nu există un nivel sigur de consum de alcool. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) îl clasifică drept carcinogen de Grup 1, la același nivel cu tutunul. Motivul este că organismul transformă etanolul în acetaldehidă, un compus care deteriorează ADN-ul.
În plus, modelele de consum diferă semnificativ între generații. În timp ce baby boomers (persoanele născute între 1946 și 1964) obișnuiesc să consume alcool zilnic, în cantități moderate, milenialii tind să bea mai rar, dar să recurgă la episoade de consum excesiv („binge drinking”) atunci când o fac – un obicei care implică riscuri considerabile pentru sănătate.
Acest lucru este confirmat de sondajul EDADES 2024, realizat de Ministerul Sănătății din Spania, care analizează nivelurile de risc asociate diferitelor tipare de consum între generații.
Și, ca și cum nu ar fi fost suficient, un studiu recent publicat în Environmental Science & Technology arată că multe beri conțin substanțe perfluoralchilice (PFAS) – chimicale extrem de persistente, supranumite și „substanțe chimice permanente”, care au fost asociate cu un risc crescut de cancer testicular și renal.
Somnul insuficient și impactul asupra organismului adulților tineri
Dormim mai puțin și mai prost decât generațiile anterioare. Studii recente arată că milenialii și generația Z dorm, în medie, cu 30–45 de minute mai puțin pe noapte decât baby boomers, în principal din cauza expunerii nocturne la ecrane și rețele sociale. Această lumină artificială perturbă eliberarea melatoninei, un hormon cu rol antioxidant, esențial în reglarea ciclului celular.
Lipsa cronică de somn nu doar că afectează capacitatea organismului de a repara ADN-ul, ci și diminuează efectele protectoare ale melatoninei împotriva cancerului. Nivelurile scăzute ale acestui hormon au fost asociate cu o capacitate redusă de a contracara stresul oxidativ și cu o creștere a proliferării celulare.
Mai mult, perturbarea ritmurilor circadiene influențează expresia genelor implicate în repararea ADN-ului, ceea ce duce la acumularea treptată de mutații și, în timp, la un risc crescut de formare a tumorilor.
Stresul cronic și legătura cu riscul de cancer
Milenialii sunt, probabil, generația cu cele mai ridicate niveluri de cortizol. Atunci când acest „hormon al stresului” rămâne crescut pentru perioade lungi, el favorizează rezistența la insulină, hipertensiunea și slăbirea sistemului imunitar.
Cercetările arată că stresul cronic amplifică inflamația, împiedică organismul să elimine celulele anormale și poate chiar să „reactiveze” celulele tumorale latente. De fapt, studiile realizate în rândul populației generale indică faptul că persoanele cu niveluri ridicate de stres au un risc de până la două ori mai mare de a muri de cancer, comparativ cu cele care reușesc să-și gestioneze mai bine stresul.
Automedicația: pericolele pentru sănătatea generației mileniale
În final, generațiile tinere apelează la automedicație mai des decât cele anterioare – un obicei care implică riscuri noi, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Utilizarea frecventă a paracetamolului este asociată cu afectarea ficatului și cu un posibil risc crescut de cancer hepatic.
De asemenea, contraceptivele orale, folosite pe perioade tot mai lungi din cauza amânării maternității, pot crește ușor riscul de cancer mamar și de col uterin; totuși, ele oferă protecție împotriva cancerului ovarian și endometrial.
În plus, utilizarea prelungită a antiacidelor și antibioticelor a fost corelată cu un risc crescut de cancer digestiv, prin mecanisme indirecte, precum formarea de compuși carcinogeni sau apariția disbiozei intestinale – adică un dezechilibru al microbiotei intestinale.
Viitorul sănătății milenialilor: prevenție și perspective
Previziunile sunt îngrijorătoare. Se estimează că numărul cazurilor de cancer va crește de la aproximativ 20 de milioane în 2022 la aproape 35 de milioane în 2050 – o creștere totală de aproape 77%. Tendința este deosebit de pronunțată în cazul tumorilor digestive și ginecologice, care devin tot mai frecvente în rândul adulților tineri.
Pentru mileniali, generația este adesea caracterizată prin viteza vieții, anxietate și recurgerea la pastile „minune”, aceasta înseamnă un risc crescut de cancer și alte afecțiuni asociate stilului de viață modern. Totuși, adoptarea unor obiceiuri sănătoase, precum alimentația echilibrată, somnul suficient, limitarea alcoolului și gestionarea stresului, poate contribui semnificativ la prevenția cancerului și la menținerea unei sănătăți optime. Controlul asupra factorilor de risc este posibil chiar de azi, oferind fiecărui adult tânăr șansa de a-și proteja viitorul.
Se încarcă comentariile...
