Video Cancerul gastric: Când simptomele sunt prea tăcute, iar diagnosticarea prea târzie. Cum să te protejezi înainte să fie prea târziu
0Cancerul gastric este tăcut, dar letal. În fazele timpurii rareori doare, iar când apar simptomele, de multe ori e deja prea târziu.
Tocmai de aceea, în Japonia – țara cu cele mai multe cazuri – screeningul este obligatoriu, iar diagnosticul se face devreme. În alte regiuni, cum este și România, lipsa programelor de depistare, simptomele ambigue și nivelul redus de conștientizare duc la un deznodământ frecvent tragic: 8 din 10 cazuri sunt descoperite în stadii avansate.
De la o simplă senzație de sațietate precoce până la sângerări digestive sau oboseală inexplicabilă, semnalele bolii sunt adesea confundate cu disconforturi banale. Iar diferențele între țări nu sunt întâmplătoare — ele țin de dietă, bacterii, obiceiuri și… indiferență.
Vrei să înțelegi mai bine ce este cancerul gastric, cum apare și cum poate fi tratat? Un specialist în oncologie de la Mayo Clinic, dr. Bassam Sonbol, explică, într-un video educativ (VEZI VIDEO), pe înțelesul tuturor, esențialul despre această boală tăcută — de la factorii de risc și simptomele discrete, până la metodele moderne de diagnostic și opțiunile actuale de tratament, inclusiv imunoterapia. Este o resursă valoroasă, atât pentru cei afectați direct, cât și pentru cei care vor să fie bine informați.
Ce este cancerul gastric și cine sunt cei mai expuși
Cancerul gastric, cunoscut și sub denumirea de cancer de stomac, poate apărea în orice regiune a stomacului. În Statele Unite, cele mai multe cazuri sunt localizate în zona joncțiunii gastroesofagiene — locul unde esofagul (tubul prin care alimentele ajung în stomac) se întâlnește cu stomacul, potrivit medicului oncolog dr. Bassam Sonbol de la Mayo Clinic.
Există mai multe tipuri de cancer gastric, însă majoritatea pot fi tratate eficient dacă sunt depistate într-un stadiu incipient.
Cancerul gastric afectează mai frecvent persoanele în vârstă. Vârsta medie la diagnosticare este de 68 de ani, iar aproximativ 60% dintre cazuri apar la persoane de peste 65 de ani. Este ceva mai frecvent la bărbați, însă poate apărea la oricine. Boala evoluează lent, de-a lungul mai multor ani.
Totul începe cu modificări la nivelul ADN-ului celulelor mucoasei stomacale, care încep să se înmulțească necontrolat, formând tumori.
Simptomele ignorate ale cancerului gastric si de ce România pierde lupta cu boala
Deși cancerul de stomac sau cancerul gastric nu este cel mai frecvent tip de cancer, rămâne printre cele mai letale. La nivel global, ocupă locul cinci ca incidență, însă mortalitatea este alarmantă: în peste 80% dintre cazuri, boala este diagnosticată în stadii avansate sau metastatice.
În România, situația este și mai gravă: deși incidența e ușor sub media europeană, mortalitatea este cu 60% mai mare decât în UE. Cauza principală? Diagnosticarea tardivă.
Țara noastră nu are un program național de screening pentru cancerul gastric. În lipsa unei strategii naționale, cazurile sunt descoperite adesea întâmplător sau când simptomele devin imposibil de ignorat. Bărbaților le este cel mai adesea fatal, dar nici femeile nu sunt ocolite.
De ce e mai frecvent în unele țări decât în altele
În Asia de Est, precum Japonia și Coreea de Sud, cancerul gastric este mai des întâlnit, dar paradoxal, detectat mai devreme. Acolo, screeningul de rutină este obligatoriu și implementat pe scară largă. În schimb, în Europa de Est, America de Sud și unele țări din Orientul Mijlociu, lipsa unor astfel de programe și accesul redus la controale medicale favorizează diagnosticul târziu.
Factorii de risc care contribuie la aceste diferențe includ:
- dieta tradițională bogată în alimente sărate, afumate și procesate,
- consumul redus de fructe și legume proaspete,
- fumatul,
- predispoziția genetică,
- infecția cu Helicobacter pylori,
- intervențiile chirurgicale gastrice anterioare,
- greutatea corporală excesivă,
- inflamațiile cronice ale mucoasei stomacului,
- polipii gastrici,
- boala de reflux gastroesofagian și gastrita atrofică cronică.
Simptomele ascunse pe care mulți le ignoră
În stadii incipiente, cancerul gastric este adesea asimptomatic. Tocmai de aceea, simptomele care apar treptat sunt deseori puse pe seama altor afecțiuni benigne, precum gastrita sau stresul. Simptomele pot varia, dar cele mai comune includ:
- Indigestia persistentă, arsurile gastrice sau balonarea după masă;
- Dificultăți la înghițire;
- Pierderea în greutate fără o cauză evidentă;
- Lipsa apetitului sau senzația de sațietate precoce (te saturi după câteva înghițituri);
- Durerea în partea superioară a abdomenului - dureri de stomac;
- Greața sau vărsături;
- Sângerări digestive: vărsături cu sânge (roșu sau de culoare închisă), sânge în scaun;
- Oboseala nejustificată și accentuată;
- Noduli abdominali, ascită (lichid în abdomen), ganglioni măriți la nivelul gâtului sau axilelor.
Societatea Spaniolă de Oncologie Medicală (SEOM) avertizează că toate aceste simptome pot mima alte afecțiuni digestive. Tocmai de aceea, este crucială consultarea unui medic specialist, care poate recomanda investigații precum gastroscopia.
Ce poți face: prevenirea și controlul
Chiar dacă nu este întotdeauna prevenibil, cancerul gastric poate fi ținut sub control și depistat devreme. Sunt două direcții principale:
- Controlul factorilor de risc: renunțarea la fumat, tratarea infecției cu Helicobacter pylori, o dietă bogată în legume și fructe proaspete.
- Detectarea precoce: investigații recomandate în cazul simptomelor persistente, chiar și la persoanele sub 50 de ani.
Experții atrag atenția și că acest tip de cancer poate să apară și la persoane tinere, nu doar la bătrâni, așa că medicii nu ar trebui să excludă acest diagnostic doar pe criterii de vârstă.
Cum se diagnostichează și tratează cancerul gastric
Potrivit expertului de la Mayo Clinic (una dintre cele mai renumite instituții medicale din lume, cu sediul principal în Rochester, Minnesota - SUA), primul pas în diagnosticarea cancerului gastric este, de obicei, endoscopia digestivă superioară – o procedură în care o cameră minusculă este introdusă prin gât pentru a examina interiorul stomacului. Dacă medicul observă ceva suspect, va preleva o probă de țesut pentru biopsie.
Pentru o evaluare mai detaliată, pot fi recomandate și investigații imagistice, cum ar fi tomografia computerizată (CT), radiografia cu bariu sau ecografia endoscopică. Stabilirea stadiului bolii poate implica analize de sânge, PET-CT sau, în unele cazuri, laparoscopie exploratorie.
Planul de tratament este stabilit de o echipă multidisciplinară de medici, în funcție de stadiul bolii și starea generală a pacientului. La nivel mondial, cele cinci opțiuni majore de tratament sunt:
- Chirurgia – îndepărtarea tumorii și, uneori, a țesuturilor învecinate;
- Chimioterapia – medicamente care circulă în tot corpul pentru a distruge celulele canceroase;
- Radioterapia – fascicule de radiații de înaltă intensitate care vizează zonele afectate;
- Terapia țintită – atacă anumite vulnerabilități specifice ale celulelor tumorale;
- Imunoterapia – stimulează sistemul imunitar să recunoască și să atace celulele canceroase.
Concluzie: ascultă-ți corpul
Diagnosticul de cancer poate fi copleșitor.
Poate fi de mare ajutor să te conectezi cu oameni care trec prin experiențe similare — fie online, fie în comunitatea locală. Informația înseamnă putere: cu cât știi mai multe, cu atât vei putea lua decizii mai informate privind tratamentul.
Cancerul gastric nu strigă. De cele mai multe ori, șoptește.
O indigestie persistentă, o lipsă inexplicabilă de energie, o pierdere în greutate fără motiv — toate pot fi semnale de alarmă. Nu înseamnă că e neapărat cancer, dar înseamnă că meriți un răspuns clar. Iar uneori, un simplu control medical poate face diferența dintre viață și moarte.
Se încarcă comentariile...
